Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 826/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 826
Ședința publică din 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în municipiul B, sector 5,-, împotriva sentinței nr. 858 din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului-recurent, pârâților-intimați Tribunalul Suceava, Consiliul național pentru Combaterea Discriminării și reclamanții intimați și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 1588/86/21.03.2008 reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava obligarea pârâților la calcularea și plata în favoarea reclamanților a despăgubirilor reprezentând echivalentul sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1 martie 2005 până la data pronunțării hotărârii, actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că fac parte din rândurile personalului judiciar din rândurile personalului judiciar din unitățile de justiție (fiind asistenți judiciari) și se consideră discriminați, contrar prevederilor art. 1 - 6 din OG nr.137/2000, ale art.5 și ale art.154 alin. 3 din Codul Muncii, față de restul personalului din justiție prin neacordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Având în vedere că faptele de discriminare directă sunt săvârșite de instituțiile la care sunt încadrați în muncă, în cadrul raporturilor de muncă, despăgubirile trebuie solicitate potrivit dreptului comun al muncii.
În acest sens sunt și dispozițiile imperative ale art. 1, alin.2 și art. 295, alin.1 Codul Muncii (care instituie aplicabilitatea Codului Muncii și raporturilor noastre de muncă), precum și ale art. 5 din Codului Muncii, care interzic discriminările în raporturile de muncă.
Prin sistemul de salarizare (instituție de dreptul muncii), se înțelege ansamblul principiilor, obiectivelor, elementelor și formelor salarizării care determină condițiile de stabilire și acordare a salariilor (salariul compunându-se din salariul de bază, indemnizații, sporuri și adaosuri, conform art. 155 din Codul Muncii ). Ori, sistemul de salarizare este guvernat, printre altele, de două principii fundamentale: cel al egalității de tratament (art. 154 din Codul Muncii ) și cel al diferențierii salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, cu calitatea și cantitatea muncii, respectiv condițiile de muncă.
Principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă. Deci, toate persoanele care se află în aceeași situație în întreprinderea unei activități în muncă trebuie să li se recunoască, pentru unul și același element faptic generator de drept salarial, același element salarial: sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă a excluderii, deoarece criteriul acordării sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica este unul și același: desfășurarea activității in aceleași condiții de munca.
Deci, în realitate, pentru aprecierea existenței discriminării, relevanță are doar criteriul justificativ generator al sporului pentru de risc si suprasolicitare neuropsihica, și anume condițiile efective de desfășurare a muncii raportate la dispozițiile legale precum si hotărârile judecătorești.
În concluzie, prin neacordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, au arătat reclamanții că sunt în mod evident și grav discriminați, deoarece se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează acest spor salarial și pentru restul personalului.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că nu este responsabil de producerea discriminării invocate.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că asistenții judiciari nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Tribunalul Suceava - secția civilă - prin sentința nr. 858 din 21 aprilie 2008 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
A fost admisă acțiunea reclamanților și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției,Tribunalul Suceava parte procesuală fiind Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării;
Au fost obligați Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava să plătească reclamanților despăgubirile reprezentând echivalentul sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 1 martie 2005 - 21.04.2008, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției a reținut că, art. 4 pct. 2 din HG83/2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, stabilește că această parte fundamentează și elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instanțelor aflate sub autoritatea sa în calitate de ordonator principal de credite, precum și unităților subordonate; repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite și controlează modul de folosire a acestora, justificând astfel calitate procesuală pasivă în cauză.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Articolul 2 din OUG20/2002 stabilește că magistrații consultanți beneficiază, în raport cu vechimea în specialitate juridică, de drepturile de salarizare prevăzute pentru judecătorii de la judecătorii de Legea 50/1996, iar magistrații consultanți care nu îndeplinesc condiția de vechime în specialitate prevăzută la art. 691alin. 1 sunt menținuți în funcție, fiind salarizați cu indemnizația prevăzută de lege pentru magistrații stagiari, în raport cu vechimea în specialitate juridică pe care o posedă, până la împlinirea vechimii stabilite de lege.
Aceeași dispoziție prevedea că această indemnizație este unica formă de remunerare a magistraților consultanți.
De asemenea, art. 3 din G 179/1999 prevede că asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de bază pentru judecător stagiar anul I - II.
Prin decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată în dosar nr. 5/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1006, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
De dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 trebuie să beneficieze implicit și asistenții judiciari având în vedere faptul că au fost salarizați cu coeficientul de salarizare corespunzător judecătorilor cu vechime de 1-2 ani, iar la acordarea sporului de 50% au fost avute în vedere condițiile de muncă, condiții comune tuturor salariaților din sistem.
Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în exercitarea dreptului la muncă, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare (art. 1 alin. 2 lit. i din OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare).
Față de aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava să plătească reclamanților despăgubirile reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 1 martie 2005 - 21.04.2008, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Împotriva sus-menționatei sentințe civile, pârâtul Ministerul Justiției, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, a declarat recurs.
În motivarea acestei căi de atac, în ceea ce interesează reclamanții din prezenta cauză, recurentul a susținut că sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost prevăzut pentru această categorie de salariați, așa cum rezultă din conținutul art. 47 din Legea nr. 50/1996, care se referă la magistrați și la personalul auxiliar de specialitate.
Examinând recursul de față, curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, în considerentele sentinței recurate, corect s-a reținut că de dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 trebuie să beneficieze implicit și asistenții judiciari, având în vedere faptul că au fost salarizați cu coeficientul de salarizare corespunzător judecătorilor cu vechime de 1-2 ani, iar la acordarea sporului de 50% au fost avute în vedere condițiile de muncă, condiții comune tuturor salariaților din sistem.
Corect s-a reținut, de asemenea, că principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în exercitarea dreptului la muncă, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare (art. 1 alin. 2 lit. i din nr.OG 137/2000).
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, Curtea, având în vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței nr. 858 din 21 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă - dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;.
18.06.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Ciută Oana
