Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 839/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi salariale ale pers. din justiție -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.839

Ședința publică din 11 iunie 2009

PREȘEDINTE: Sas Laura

JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu

JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta cu domiciliu ales la Judecătoria Cîmpulung M,--64, județul S, împotriva sentinței nr. 68 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale - în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit reclamanta recurentă și pârâții intimați Ministerul Justiției și Libertăților B și Tribunalul Suceava.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin acțiunea adresată Curții de APEL SUCEAVA și înregistrată la data de 4.11.2008 reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Suceava, a solicitat să-i fie recunoscută ca vechime în specialitate perioada 20.10.1979 - 31.12.2008; să-i fie acordat sporul de fidelitate corespunzător, respectiv 20% și să se dispună efectuarea mențiunilor ce se cuvin în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în perioada 20.10.1979 - 31.01.1997 a fost încadrată în cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv 01655, în funcția de dactilograf, iar în perioada 01.02.1997 - 31.12.1998 a fost angajata aceleiași unități în funcția de secretar dactilograf.

În perioada 01.08.1999 - 30.10.2000 a fost angajată la Tribunalul Suceava în funcția de grefier dactilograf, iar de la data de 01.10.2000 a fost promovată în funcția de grefier tot la Tribunalul Suceava.

Începând cu data de 01.04.2004 s-a transferat la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, unde lucrează și în prezent în funcția de grefier.

Având în vedere că din anul 1979 a fost angajată ca dactilograf și apoi ca secretar dactilograf, într-o unitate de stat, consideră că este nedreptățită, în sensul că nu beneficiază ca și colegii ei de sporul de fidelitate.

Consideră o discriminare faptul că pentru grefierii informaticieni constituie vechime în specialitate și perioadele lucrate în alte unități (fără a se menționa care anume, putând fi și societăți comerciale, fabrici, etc.), iar pentru dactilografi nu există aceeași mențiune, deși ori ești informatician ori ești dactilograf, oriunde ai fi angajat, același lucru.

Conform "dactilograf" înseamnă a la mașină (actualmente la calculator), ori aceeași activitate de dactilografiere o face și o dactilografă de la o societate comercială, instituție publică (poliție), cât și o dactilografă de la o instanță, de la un parchet sau unitate militară.

Astfel, dispozițiile art. 4 și art. 16 din Constituția României consacră principiul egalității între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării.

Prin sentința nr. 68 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art.5 alin.3 din Codul muncii, constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferințe, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute de legislația muncii.

Potrivit alin.4 al aceluiași text normativ, constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiată în mod aferent pe alte criterii decât cele prevăzute de alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

Similitudinea pe care reclamanta o sugerează între munca efectivă a unui dactilograf cu cea a unui informatician este una nerealistă, motiv pentru care nu poate fi primită.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând partea că se consideră a fi discriminată întrucât chiar dacă acest spor de fidelitate este prevăzut pentru fiecare minister în parte, faptul că nu poate beneficia de acest spor raportat la vechimea efectivă lucrată în cele două ministere - deși ambele sunt finanțate de stat constituie discriminare.

A arătat recurenta că statul a creat tuturor angajaților săi bugetari niște condiții de muncă și le-a acordat o serie de sporuri, astfel că acest spor este plătit tot din bugetul statului, indiferent la care minister este angajată, respectiv Ministerul Apărării sau Ministerul Justiției.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.

Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A arătat pârâtul că reclamantei recurente nu îi sunt încălcate drepturi recunoscute de lege categoriei profesionale din care face parte. Dimpotrivă, reclamanta solicită să i se acorde drepturi pe care legea nu le prevede.

Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 16 din Constituția României "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Această egalitate include domeniile în care persoanele își desfășoară activitatea; în aceste domenii nici prin lege sau alte acte normative, nici prin acte de aplicare a normelor juridice nu se poate face vreo discriminare între salariați, care trebuie, în condiții identice, tratați în mod identic.

În considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție dar, mai ales, a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane, legiuitorul poate stabili însă drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecărei funcții în parte și fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului egalității reglementat de art. 16 din Constituție și, de reglementările internaționale.

Prin OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronic necontagioasă, infecție, apartenență la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul poliției, economiei, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice (art.2 al.1).

Or, reglementarea în mod diferit a drepturilor salariale pentru diferite categorii socio-profesionale nu reprezintă o formă de discriminare în înțelesul mai sus arătat.

Mai mult, prin deciziile nr. 818, 819, 820, 821 din 3 iulie 2008 Curtea Constituțională a statuat că art. 1 și art. 2 din OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Nu există astfel o încălcare nici a dispozițiilor art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care se referă la interdicția oricărei discriminări cu privire la acordarea vreunuia din drepturile fundamentale reglementate prin convenții sau protocoale adiționale.

Față de aceste considerente în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta cu domiciliu ales la Judecătoria Cîmpulung M,--64, județul S, împotriva sentinței nr.68 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția conflicte de muncă și asigurări sociale - în dosar nr-, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 11 iunie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud.fond:

Jud.

Asist.jud:

Asist.jud.

Tehnored. ex.2/1.07.2009

Președinte:Sas Laura
Judecători:Sas Laura, Biciușcă Ovidiu, Dumitraș Daniela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 839/2009. Curtea de Apel Suceava