Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 907/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale ale pers. din justiție -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 907
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, (), și -, toți cu domiciliul ales în mun. S,-, jud. S, împotriva sentinței civile nr. 892 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul -.
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți, pârâții intimați Ministerul Justiției și Libertăților B, Ministerul Finanțelor Publice B, Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la dosar s-a depus întâmpinare din partea pârâtului intimat Ministerul Justiției și Libertăților B, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Curții de APEL SUCEAVA la data de 15.12.2008, reclamanții, (), și - au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de APEL SUCEAVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să se dispună:
- obligarea în solidar a primilor patru pârâți la plata despăgubirilor echivalente cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, diferențe dintre drepturile salariale cuvenite reclamanților calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii de ședință, grefierii statisticieni și grefierii documentariști cu studii medii și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a reclamanților și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefierii registratori, diferențe calculate începând cu data de 01.01.2005 și până la data punerii în executare a prezentei sentințe ce se va da în acest dosar;
- obligarea pârâților la acordarea în continuare a acestor drepturi până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari și grefierii registratori - în legea specială de salarizare;
- obligarea angajatorului - Curtea de APEL SUCEAVA, respectiv Tribunalul Suceava - să procedeze la înregistrarea acestor mențiuni în carnetele de muncă ale subsemnaților reclamanți;
- obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea sumelor necesare efectuării plăților.
Se arată în motivarea cererii că reclamanții dețin funcțiile de grefieri arhivari sau grefieri registratori la Curtea de APEL SUCEAVA și că sunt discriminați în ceea ce privește salarizarea în raport cu grefierii (inclusiv grefierii statisticieni și grefierii documentariști) cu studii medii, contrar prevederilor art. 1 - 6 din OG137/2000 și art. 154 alin. 3 din Codul muncii.
Arată reclamanții că sub imperiul Legii 50/1996 funcțiile de arhivar și registrator au fost reglementate în afara corpului profesional al grefierilor, însă prin modificările intervenite în statutul acestui personal ca efect al art. 3 alin. 1 și 2 din Legea 567/2004 arhivarii și registratorii au fost integrați în corpul grefierilor cu studii medii.
Deși aparent ar exista o diferențiere între cele două categorii, în ceea ce privește accesul în funcție arată reclamanții că acestea nu sunt de substanță și nici în măsură să justifice salarizarea diferită întrucât și angajarea grefierilor se poate face prin concurs, atribuțiile de serviciu sunt diferite și față de grefierii documentariști și statisticieni și totuși aceștia sunt salarizați ca și ceilalți grefieri, iar în ceea ce privește cunoștințele de operare pe calculator este de notorietate că instanțele judecătorești au fost informatizate, astfel încât și în cazul grefierilor arhivari sunt indispensabile cunoștințele de operare pe calculator.
În drept, s-au mai invocat dispozițiile art. 16 alin. 1 și 2, art. 20 din Constituția României, art. 6 alin. 2 din Codul muncii, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2005 - 16.12.2005 în conformitate cu art. 1 din Decretul 167/1958.
În subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât dispozițiile art. 1, 2 alin.2 și 27 alin. 1 din OG137/2000 au fost declarate neconstituționale în măsura în care se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești ar avea competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii.
S-a solicitat, în cazul în care și această excepție ar fi respinsă, respingerea acțiunii ca nefondată întrucât salarizarea aplicată se bazează pe criterii obiective constând în condițiile specifice prevăzute de lege pentru ocuparea unei funcții de grefier, natura funcției, atribuțiile și responsabilitățile diferite.
Prin sentința civilă nr. 112 din 17.02.2009 Curtea de APEL SUCEAVA și-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr. 892 din 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. - a fost admisă excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru perioada 1.01.2005 - 14.12.2005, a fost respinsă ca prescrisă acțiunea reclamanților pentru perioada 1.01.2005 - 14.12.2005 și a fost respinsă ca nefondată cererea reclamanților pentru plata celorlalte drepturi salariale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.
Potrivit art. 6 alin. 3 din Codul muncii: "Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele și condițiile remunerare".
În conformitate cu art. 2 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricărei discriminări, iar conform art. 29 pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților sale, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege, în scopul exclusiv al asigurării, recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.
Art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede faptul că este garantat dreptul tuturor oamenilor, fără nici o discriminare, la un salariu egal pentru muncă egală.
Art. 2 pct. 2 din convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede însă că diferențierile, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație nu sunt considerate discriminatorii. Dispozițiile referitoare la salarizarea grefierilor arhivari și a grefierilor registratori, prin raportare la salarizarea grefierilor de ședință, a grefierilor statisticieni, informaticieni sau a grefierilor documentariști nu sunt discriminatorii, diferențierea de salarizare aplicată bazându-se pe criterii obiective constând în condițiile specifice prevăzute de lege privind ocuparea unei funcții de grefier, natura funcției, atribuțiile și responsabilitățile deosebite, vechimea.
Astfel, potrivit statutului de specialitate condițiile care sunt cerute unei persoane pentru numirea în funcția de grefier de ședință, grefier statistician, grefier documentarist sunt deosebite, în parte, atât pentru fiecare dintre aceste funcții enumerate, dar și față de cele prevăzute de lege pentru numirea în funcția de grefier arhivar sau grefier registrator.
Opțiunea legiuitorului de a delimita o parte însemnată a personalului de specialitate utilizând unitar termenul de grefier nu trebuie interpretată în sensul că salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte împrejurări care determină diferențe obiective trebuie să fie egală. De altfel, această interpretare nu este permisă de cuprinsul nr.OG 8/2007 care în anexele sale stabilește indemnizații diferite pentru personalul auxiliar de specialitate raportat la funcția deținută, studii, grad sau treaptă profesională.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând faptul că activitatea prestată de ei ca și grefieri arhivari și grefieri registratori este egală cu activitatea prestată de ceilalți grefieri cu studii medii.
Au arătat recurenții că sunt tratați inegal din punct de vedere al salarizării, discriminați, fără un criteriu obiectiv și rațional.
În continuare recurenții au dezvoltat pe larg aceste motive de recurs și au invocat practica judiciară în materie.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
În dovedirea cererii recurenții au depus la dosar în copie sentința civilă nr. 137 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr- (filele 8 - 10).
Intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A arătat intimatul că nu se poate reține existența unei discriminări deoarece nu se poate vorbi despre o situație comparativă între categoria grefierilor arhivari și registratori și categoria grefierilor cu studii medii (grefieri de ședință, grefieri statisticieni, grefieri documentariști).
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Potrivit OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice."
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din același act normativ "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
Potrivit prevederilor art. 3 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.
În conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din OG8/2007: " de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului".
Din dispozițiile legale menționate precum și din prevederile art. 4 alin. 3 din OG8/2007 rezultă într-adevăr că salarizarea grefierilor arhivari și a registratorilor este diferită de cea a celorlalți grefieri.
Dar pentru a ne afla în prezența unui tratament discriminatoriu ar trebui ca aceste categorii profesionale să se afle în situații comparabile.
Or, potrivit Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești condițiile de numire în funcție sunt diferite, iar potrivit Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, atribuțiile de serviciu ce revin fiecăreia dintre categoriile profesionale enumerate în acțiune sunt diferite.
Astfel, recrutarea grefierilor se face prin Școala Națională de Grefieri, în urma promovării unui concurs la nivel național și efectuarea unui stagiu de pregătire de 6 luni ori 1 an, finalizate prin examen, în timp ce recrutarea grefierilor arhivari sau registratori presupune organizarea unui concurs la nivelul curților de apel, candidații declarați admiși urmând să efectueze stagii cu durată de 2 luni în cadrul Școlii Naționale de Grefieri.
Pentru numirea în funcția de grefier statistician este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau medii economice.
Pentru numirea în funcția de grefier informatician este necesară absolvirea de studii superioare de specialitate.
În conformitate cu dispozițiile art. 38 din Hotărârea 387/2005, grefa, registratura și arhiva efectuează operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar, necesar bunei desfășurări a activității instanțelor.
Serviciul de documentare ține evidența legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.
Grefierul de ședință participă la ședințele de judecată, îndeplinind atribuțiile prevăzute de lege, sub controlul completului de judecată, întocmește conceptele pentru citarea părților în proces, întocmește actele de procedură dispuse de completul de judecată, întocmește borderourile și predă corespondența pentru expediere, completează condica ședințelor de judecată, comunică hotărârile în termenul prevăzut de lege, tehnoredactează hotărârile judecătorești și alte lucrări repartizate de conducerea instanței, transcrie înregistrările sau stenogramele ședințelor de judecată, în condițiile legii.
Grefierul statistician efectuează zilnic înregistrările de statistică juridică, întocmește periodic dările de seamă statistice și completează fișele inculpaților, efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, au în păstrare dările de seamă statistice și fișele inculpaților și colaborează cu comisiile județene de statistică în vederea alcătuirii și predării buletinelor statistice.
Constatăm așadar că între grefierii arhivari și registratori și celelalte categorii de grefieri există diferențe atât în ceea ce privește condițiile de numire în funcție cât și în ceea ce privește atribuțiile de serviciu încât nu se poate reține că aceste categorii de personal se află în situații "comparabile".
importanța egalității în drepturi ca garanție constituțională art. 16 al. 1 din Constituția României a stabilit că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Această egalitate include domeniile în care persoanele își desfășoară activitatea, în aceste domenii nici prin legi sau alte acte normative, nici prin acte de aplicare a normelor juridice nu se poate face vreo discriminare între salariații care trebuie, în condiții identice, tratați în mod identic.
Nu există astfel o încălcare a dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană Drepturilor Omului care se referă la interdicția oricărei discriminări cu privire la exercitarea vreunuia din drepturile fundamentate reglementate prin convenție ori protocoale adiționale.
Diferențele de salarizare nu au așadar un caracter discriminatoriu conform OG137/2000 și ca urmare, în temeiul art. 312 al. 1 din Codul d e procedură civilă, art. 27 din OG137/2000 și art. 281 și urm. din Codul muncii, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, (), și - împotriva sentinței civile nr. 892 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul -.
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Dact.
Ex. 2
8.07.2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Sas Laura, Surdu Oana
