Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 98/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 98
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
ASISTENȚI JUDICIARI - - -
- -
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 cod pr.civilă de către reclamanți prin cererea de chemare în judecată, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra acțiunii civile de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată cu nr- la Tribunalul Bacău, reclamanții, C, și au chemat în judecată pe pârâții Cuertea de APEL BACĂU, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Tribunalul Bacău pentru a fi obligați la plata diferențelor salariale, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică astfel:
- pentru perioada 1 octombrie 2004 - 31 decembrie 2004, la valoarea de referință sectorială de 238 lei, conform. 123/2003;
- pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 30 septembrie 2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform OG9/2005;
- pentru perioada 1 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform OG9/2005;
- pentru perioada 1 februarie 2006 - 31 august 2006, la valarea de referință sectorială de 312,3 lei conform OG3/2006;
- pentru perioada 1 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform. 3/2006;
- pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform OG10/2007;
- pentru perioada 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform OG10/2007;
- pentru perioada 1 octombrie 2007 - 31 decembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei conform OG10/2007,
În raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
In argumentarea acțiunii reclamanții au arătat în esență că:
In considerarea art. 1 din Legea nr. 50/1996, art. 1 din Legea nr. 154/1998, art. 1 alin.1 nr.OG 134/1999, art. 11din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești " pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive. Această valoarea, corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale, se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi ". Alineatul 2 prevăzut că " valoarea de referință sectorială prevăzută la alin.1 constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a magistraților și a salariilor de bază corespunzătoare grilelor de intervale prevăzute pentru celelalte categorii de funcții de execuție ". Alineatul 3 prevăzut că " ordonatorii principali de credite calculează nivelurile indemnizațiilor lunare și ale salariilor de bază ce corespund coeficienților de multiplicare și grilelor de intervale prevăzute în anexele 1, 2, 4, 5 și 51la prezenta lege și valorii de referință sectorială stabilită la alin.1, rotunjite din o mie în o mie de lei, în favoarea personalului ".
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2000 a modificat coeficienții de multiplicare pentru unele funcții prevăzute în anexele V - VIII din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, iar Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002 a stabilit salarizarea și alte drepturi ale magistraților conform art. 2 alin.1, în sensul că " pentru magistrați se stabileau pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorității legislativă și executivă. Această valoarea, actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale, se aplică de drept și magistraților, în temeiul prezentei ordonanțe de urgență ".
Reclamanții au mai arătat că prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, intrată în vigoare de la 1 aprilie 2006, s-a prevăzut că indemnizația de salarizare se stabilește " pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță " ( art. 3 alin.1 ).
Conform anexei 1 la nr.OUG 27/2006 valoarea de referință sectorială a fost de 257 lei.
Ori prevederea din Anexa 1 la nr.OUG 27/2006 încalcă principiile Constituției României, ale Legii nr. 303/2004 privind Statutul Magistraților, ale Codului Muncii și ale Legii privind combaterea discriminării. Valoarea de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare aplicată la salarizarea magistraților este diferită de valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă. Astfel potrivit OG nr. 3/2006 valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, în luna aprilie 2006 era de 312,3 lei, iar Ordonanța 27/2006 stabilește valoarea de referință pentru magistrați la suma de 257 lei.
Legislația privind salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete ar trebui să respecte principiul puterilor legislative, executive și judecătorești din cadrul democrației constituționale însă, Ordonanța nr. 27/2006 încalcă acest principiu, stabilind o valoare de referință sectorială mai mică decât cea prevăzută de lege și care trebuia aplicată la data intrării acesteia în vigoare și diferită față de valoarea de referință stabilită pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, aparținând puterii legislative și executive.
Prevederile legislative din ordonanțele 27/2006 și 8/2007 sunt în contradicție și cu prevederile art. 74 din Legea nr. 303/2004, lege organică, în vigoare la data apariției ordonanțelor. Potrivit acestui act normativ " drepturile salariale ale magistraților nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege ".
Drepturile cu privire la salarizare, recunoscute de lege la o anumită perioadă de timp, nu pot fi diminuate unilateral, nici chiar în cadrul unor negocieri sau cu acordul ambelor părți, încălcându-se principiile Codului Muncii cu privire la teoria dreptului câștigat.
Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrare.
Ordonanța nr. 27/2006 încalcă principiul ierarhiei actelor normative prevăzute în Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și Constituția României privind categoriile de acte normative și normele de competență pentru adoptarea acestora,principiul aplicării valorii de referință sectorială egal pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din organele puterii legislative, executive și judecătorești fiind stabilite prin legile enumerate mai sus.
Acordarea unor valori de referință sectorială diferite în salarizarea puterilor statului contravine, atât Constituției, Codului Muncii cât și spiritului OG137/2000, pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv a art. 1 alin.2 privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care, la lit. "i" se menționează și " dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare ".
In drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. OUG123/2003, OG9/2005, OG3/2006, OG10/2007.
Prin întâmpinarea depusă pentru termenul de judecată din data de 06.06.2008 ( 11-18 Tribunal ), pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă pentru perioadele pentru care dreptul la acțiune nu se încadrează în termenul general de prescripție de 3 ani de la data introducerii acțiunii (2004, 2005) și ca nefondată pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, în temeiul art. 2 din nr.OUG 177/2002, magistraților au fost stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Prin Legea nr. 347 din 10 iulie 2003, prin care a fost aprobată OUG nr. 177/2002, articolul 2 fost modificat urmând să aibă următorul conținut " (1) pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență".
Prin art. 50 din nr.OUG 177/2002 au fost abrogate dispozițiile art. 11și dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,precum și orice alte dispoziții contrare.
De asemenea, prin nr.OUG 27/2006 a fost abrogată nr.OUG 177/2002, prevederile referitoare la salarizarea judecătorilor din cadrul Înalte Curți de Casație și Justiție din Legea nr. 56/1996, dispozițiile privind salarizarea președintelui, vicepreședintelui, președinților de secții și judecătorilor Înalte Curți de Casație și Justiție, cuprinse în Legea nr. 154/1998, art. 56 din Legea nr. 317/2004,precum și orice alte dispoziții contrare.
Prin urmare, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2003, care a modificat art. 2 din nr.OUG 177/2002 nu mai există temei legal pentru ca personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive, acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin nr.OUG 177/2002, nr.OUG 23/2005 și nr.OUG 27/2006.
De altfel, începând cu 1 ianuarie 2003 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorității legislative și executive beneficiază de o indemnizație fixă, art. 5 din Legea nr. 154/1998 fiind abrogat prin art. 15 din nr.OUG 24/2000.
Astfel, conform nr.OG 9/2005, nr.OG 3/2006 și nr.OG 10/2007 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative beneficiază de indemnizații fixe și nu în baza unei valorii de referință sectorială.
Mai mult, dispozițiile nr.OUG 177/2002 și nr.OUG 27/2006 nu contravin Constituției, Legii nr. 303/2004 sau Codului Muncii.
Astfel, într-adevăr, art. 73, actual art. 74, alin 2 teza I din Legea nr. 303/2004, prevede că "Drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege " însă, în teza a II-a se precizează că "Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială ".
La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și celorlalte categorii de personal prevăzute de acest act normativ erau stabilite prin nr.OUG 177/2002 aprobată prin Legea nr. 347/2003. Prin urmare, dispozițiile art. 73, actual art. 74 din Legea nr. 303/2004 au avut în vedere drepturile salariale reglementate de dispozițiile legale în vigoare la acel moment, drepturi salariale care, potrivit legii "nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege ".
Ori, prin legea specială prin care au fost stabilite ulterior drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv nr.OUG 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, nu au fost diminuate drepturile în discuție, acestea fiind majorate față de cuantumul prevăzut în reglementarea anterioară.
Totodată, actele normative care stabilesc drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și a celuilalt personal prevăzut de acestea, în sens contrar celor susținute de reclamante, au fost emise cu respectarea dispozițiilor Constituției, ale Legii nr. 24/2000 și a Normelor metodologice date în aplicarea acesteia.
Astfel, potrivit art. 115 din Constituția României, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
În preambulul OUG nr. 27/2000, necesitatea și urgența reglementării drepturilor salariale ale judecătorilor și procurorilor prin acest fel de act normativ, a fost temeinic motivată și justificată, aspect ce a condus și la aprobarea acestuia prin lege de către Parlament cu amendamente care au majorat substanțial veniturile personalului în discuție.
Totodată, principiul echilibrului celor trei puteri în stat prevăzut de Constituție nu presupune reglementarea drepturilor salariale în mod egal, în Constituție neexistând principiul aplicării aceleași valori de referință sectorială invocate de reclamante. De altfel, Legea nr. 154/1998 cât și celelalte acte normative care au reglementat ulterior drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcții publice alese și numite în cadrul autorității legislative și executive, invocate de reclamante ca temei al susținerii pretențiilor formulate, nu prevăd pentru aceștia și alte drepturi salarialeîn afară de indemnizația stabilită în cuantum fix.
Or, spre deosebire de aceștia, potrivit nr.OUG 27/2006, judecătorii și procurorii beneficiază de premii, spor de vechime în muncă, de majorarea indemnizației în raport cu vechimea în funcțiile prevăzute de art. 3, de primă de vacanță și alte drepturi salariale urmare cărora cuantumul total al veniturilor calculate cu coeficientul de multiplicare prevăzut pentru instanța cea mai mare în grad, depășește indemnizația prevăzută pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite din cadrul autorității legislativă și executivă.
Nici susținerile reclamantelor, potrivit cărora s-a creat o stare de discriminare între judecători și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, în sensul nr.OG 137/2000, prin modul de stabilire a indemnizațiilor acestora prin nr.OUG 177/2002 și nr.OUG 27/2006 nu se confirmă, celor două categorii sunt stabilite în concret prin acte normative diferite, iar persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite sunt fixe, și nu sunt stabilite pe baza valorii de referință sectorială.
Prin întâmpinare pârâtul Tribunalul Bacăua solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2008 nu sunt aprobate fonduri cu această destinație ( fl.10 dosar ).
Din oficiu, s-au solicitat relații serviciului financiar contabil de pe lângă Tribunalului Bacău ( fl. 65) privind calitatea reclamantelor și perioada cât au activat în aceasta; cu adresa 1584/110/2.07.2008 Tribunalul Bacăua confirmat instanței că reclamantele sunt judecători, comunicând și data angajării ( fl.66).
Urmare a intrării în vigoare a OUG75/2008, la 6.08.2008 Tribunalul Bacăua dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Curtea de APEL BACĂU, devenită competentă a soluționa în primă instanță astfel de cauze.
Pe rolul Curții de APEL BACĂU cauza a fost înregistrată sub nr-.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele: Examinând cauza sub aspectul excepției prescrierii dreptului la acțiune, conform art. 137.pr.civ. instanță constată că aceasta este întemeiată conform dispozițiilor art. 283 alin.1 lit."c" munciicererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
În cauză dreptul la acțiune s-a născut pentru valoarea de 238 lei la data intrării în vigoare a OUG123/2003, respectiv 1.01.2004, iar pentru cea de 264,7 lei la data intrării în vigoare a OG9/2005, respectiv ianuarie 2005.
Prin urmare, cum nu s-a invocat și nici dovedit vreo situație care să fi determinat suspendarea ori întreruperea cursului prescripției, și cum acțiunea a fost promovată la data de 29.02.2008 ( conform datei certe de pe acțiune ), se constată că prescrierea a operat pentru perioada 1.10.2004-28.02.2005, considerent pentru care excepția va fi admisă, iar acțiunea vizând această perioadă respinsă ca prescrisă.
Referitor la fondul cauzei se constată ca neîntemeiate pretențiile deduse judecății.
Într-adevăr dispozițiile alin. 1 al art. 2 din OUG177/2002 prevedeau căpentru magistrați se stabileau pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă, respectiv că această valoare, actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale, se aplică de drept și magistraților în temeiul prezentei ordonanțe de urgență.
Dispozițiile anterior menționate au fost abrogate tacit prin Legea 347/2003 - de aprobare a OUG177/2002 -, fiind înlocuite cu prevederea conform căreia:pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută înanexa nr. 1la prezenta ordonanță de urgență."
Prin urmare, de la această dată, dispozițiile Legii 154/1998 nu mai erau aplicabile magistraților, derogarea de la acestea fiind menționată și în art. 6 din Legea 347/2003 ( de modificare a art. 43 din OUG177/2002 ).
Astfel, pârâții care au calitatea de ordonatori de credite nu mai aveau obligația de a calcula și plăti în favoarea reclamantelor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării magistraților, respectiv OUG177/2002, OUG27/2006. În caz contrar s-ar fi adăugat la lege, fapt ce excede competențelor acestor instituții.
De asemenea, prin pronunțarea deciziilor 818-820/3.07.2008 Curtea Constituțională a statuat că prevederile art.1, art.2 alin.(3) și art.27 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii; prin urmare, aceste dispoziții nu vor mai fi analizate ca și incidență în prezenta cauză.
Având în vedere cele anterior arătate, instanța va respinge ca prescrisă acțiunea pentru 01.10.2004 - 28.02.2005 și ca nefondată pentru perioada 29.02.2005 - 31.12.2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției și în consecință;
Respinge ca prescrisă acțiunea pentru perioada 01.10.2004 - 28.02.2005.
Respinge ca nefondată acțiunea pentru perioada 29.02.2005 - 31.12.2007 formulată de reclamanții, C, - -, A, -, -, -, și toți cu domiciliul ales în B la sediul Judecătoriei Bacău,-, cam.33, jud. B, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL BACĂU --, jud. B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5,-, MINISTERUL JUSTIȚIEI - B, sector 5,- și TRIBUNALUL BACĂU,-, jud.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 octombrie 2008.
PREȘEDIBNTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI,
- - - - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.- 10.11.
.ct/41 ex.
10/12.11.2008
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Gioni Popa
