Drepturi salariale (banesti). Decizia 112/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 112/R/27.01.2010
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în comuna, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1817/18.11.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul de fond nr-, în conflictul de drepturi intervenit în contradictoriu cu reclamanții G, -, -, prin reprezentant legal SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR G, cu sediul în G,- și pârâta ȘCOALA, cu sediul în comuna, jud. G, având ca obiect "DREPTURI ".
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: cererea este la primul termen de judecată fixat în recurs, legal motivată și scutită de taxă judiciară de timbru; citați cu copia motivelor de recurs intimații-reclamanți prin reprezentant legal au depus concluzii scrise și au solicitat judecarea cauzei în lipsă; atașat concluziilor scrise s-a depus delegația nr. 25/27.01.2010 a sindicatului în persoana consilierului juridic -; prin cererea de recurs instituția pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că atât recurentul-pârât - prin cererea de recurs, cât și intimații-reclamanți prin reprezentant legal în cadrul concluziilor scrise, au solicitat judecarea în lipsă, declarând închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă, o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 4570/121/12.08.2009 reclamanții prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar G, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local și Școala, plata diferențelor dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 începând cu 01.01.2008 actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea acțiunii, au arătat că la 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/01.02.2008.
Potrivit art. 1 alin 1 lit. b) din OG nr. 15/2008 "coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru funcțiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitive, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate și pentru funcțiile didactice auxiliare sunt majorați cu 10%, începând cu 1 ianuarie 2008, față de nivelul din 31 decembrie 2007", iar conform lit. c) a aceluiași articol: "pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 va fi:
-1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:259,593 lei;
-1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:275,168 lei, respective o creștere de 6%.
-1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:291,678 lei, respective o creștere cu încă 6%.
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru această perioadă, poate deveni 299,933 lei, în condițiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creșterea produsului intern brut, ținta de inflație, precum și nivelul productivității muncii".
OG nr. 15/2008 a fost aprobată, cu modificări, de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/27.10.2008, publicată în Monitorul Oficial - Partea I, nr. 730/28.10.2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, la 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 și care reprezintă valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Legea de aprobare a OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului de învățământ, a făcut obiectul controlului de constituționalitate, înainte de promulgarea acesteia, la sesizarea Guvernului, iar, prin Decizia nr. 1093/15.10.2008 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711/20.10.2008, Curtea Constituțională a constatat că această lege este constituțională, reținând în esență următoarele: "Aceste creșteri salariale suplimentare față de cele aprobate prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 reprezintă o măsură de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ, legiuitorul fiind competent să stabilească condițiile și criteriile de acordare a acestora, deoarece potrivit art.61 alin 1 din Constituție Parlamentul este organul reprezentativ supreme al poporului și unica autoritate legiuitoare a țării" "cu referire la obligativitatea stabilirii sursei de finanțare pentru aprobarea cheltuielilor bugetare, prevăzută de art. 138 alin. 5 din Constituție, Curtea constată că aceasta constituie un aspect distinct față de cel al lipsei fondurilor pentru susținerea finanțării din punct de vedere bugetar.
Astfel, prin Decizia nr. 47/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993, Curtea Constituțională a reținut că stabilirea sursei de finanțare și insuficiența resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin 5 din Constituție, iar al doilea nu are caracter constituțional, fiind o problemă exclusivă de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern.
Cu toate acestea, aplicarea Legii nr. 221/2008 a fost blocată prin promovarea, mai întâi a OUG nr. 136/2008, care a fost declarată neconstituțională și a doua oară blocată prin OUG nr. 151/2008, declarată de asemenea neconstituțională în ședința Curții Constituționale din 2 iunie 2009.
Deși creșterile salariale prevăzute de lege, sunt aplicabile pe anul 2008 în cele trei etape, pârâții au refuzat aplicarea legii cu data de 1.10.2008 așa cum aceasta stipulează în conținutul său.
Refuzul aplicării legii a creat prejudicii personalului didactic, rezultând diferență salarială începând cu data de 01.10.2008.
În susținerea acțiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâtul Consiliul Local, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu are atribuții în domeniul calculării drepturilor salariale personalului din învățământ.
De asemenea, a formulat cerere de chemare în garanție a Inspectoratului Școlar G, dat fiind faptul că potrivit disp. art. 11 al. 5 din Legea nr. 128/1997, acesta are calitatea de angajator al reclamantei.
La termenul din 16 nov. 2009, reprezentantul chematului în garanție, Inspectoratul Școlar G, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că angajarea tuturor cadrelor didactice, se realizează pe bază de concurs de către unitățile de învățământ, și mai mult, acesta nu are atribuții de salarizare, nu finanțează unitățile de învățământ.
Prin Sentința Civilă nr. 1817/18.11.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local, a admis acțiunea și i-a obligat pe pârâții Școala și Consiliul Local să plătească fiecărui reclamant diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008, prin care s-a aprobat OG nr. 15/2008, începând cu data de 01 octombrie 2008, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
A respins cererea de chemare în garanție a G, pentru lipsa calității procesuale pasive.
În motivare a reținut că potrivit art. 167 al. 5 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Prin urmare, calitatea de ordonator de credite în ceea ce privește cheltuielile de personal, revine consiliului local în raza căruia se află unitatea de învățământ, respectiv Consiliului Local.
Pe fondul cauzei se rețin următoarele:
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 221/2008, au fost aprobate cu unele modificări dispozițiile OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce urmau a fi acordate în anul 2008 personalului din învățământ.
Articolul 1 alin. 1 litera b din OG nr. 15/2008 prevede creșterea cu 10% a coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru funcțiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitiv, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate și pentru funcțiile didactice auxiliare, începând cu 1 ianuarie 2008, față de nivelul din 31 decembrie 2007, iar conform lit. c din același articol, pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare va fi:
-1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;
-1 aprilie 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei, respectiv o creștere de 6%;
-1 octombrie - 31 decembrie, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:291,678 lei, respectiv o creștere cu încă 6%.
Prin decizia numărul 1093/15.10.2008 Curtea Constituțională a constatat că Legea 221/2008 este constituțională.
La apariția Legii nr. 221/2008, pârâții aveau obligația de aplica coeficientul prevăzut în lege în ce îi privește pe reclamanți, începând cu 01.10.2008 și nimic nr. 136/2008 și OUG nr. 151/2008 prin care a fost amânată aplicarea acestor creșteri, au fost declarate neconstituționale.
Astfel se poate observa, că prin neaplicarea Legii nr. 221/2008 reclamanții au fost prejudiciați de o creștere salarială rezultată din aplicarea acestor coeficienți de multiplicare, motiv pentru care sub acest aspect acțiunea formulată este întemeiată.
Pârâții au fost obligați să procedeze la încadrarea fiecărui reclamant în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 221/2008 și la calculul și plata diferenței de salariu datorată începând cu 01.10.2008, între coeficientul de multiplicare aplicat potrivit nr.OG 15/2008 și coeficientul de multiplicare datorat conform Legii nr. 221/2008, diferențe ce reprezintă drepturi salariale cuvenite lunar fiecărui reclamant conform anexei aprobată prin Legea nr. 220/2007.
Sarcina plății revine angajatorului, respectiv Școala la care reclamanții funcționează ca personal didactic, care prin directorul său va propune și corecțiile bugetare conform art. 8 din HG nr. 2192/2004.
Cererea de chemare în garanție a Inspectoratului Școlar G, a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive, motivat de faptul că acesta nu are obligația de plată a drepturilor salariale în ce privește personalul didactic.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al comunei, solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii formulate în contradictoriu cu acesta.
În motivare a arătat că școala are personalitate juridică proprie, întocmește statele de plată ale salariaților potrivit legislației în vigoare și își asumă întreaga responsabilitate pentru aceasta.
Instituția recurentă nu are calitatea de angajator al reclamanților pentru a putea sta în proces în calitate de pârâtă, nu calculează salariile cadrelor didactice, ci doar acordă sumele solicitate pentru cheltuielile de personal așa cum au fost solicitate, neavând prerogativa de a verifica legalitatea salariilor acordate personalului didactic și nedidactic.
În concluzie cheltuielile cu drepturile bănești solicitate de cadrele didactice trebuiau cuprinse în proiectul de buget al instituției înainte ca acesta să fie înaintat spre aprobare Consiliului Local, responsabilitatea cu privire la propunerile înaintate aparținând în totalitate conducerii instituției de învățământ.
De asemenea, susține că între Consiliul Local și reclamanți nu există raporturi de muncă, ca urmare instituția nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Intimații reclamanți, prin reprezentant, au formulat concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurentul Consiliul Local cât și în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acestea este nefondat față de următoarele considerente:
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtului-recurent, se apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică pentru următoarele motive:
Calitatea procesuală reprezintă îndreptățirea unei persoane de a figura ca parte în proces și presupune existența unei identități între titularii raportului juridic dedus judecății, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și a obligației corelative (calitate procesuală pasivă).
Calitatea procesuală se stabilește în funcție de dreptul ce face obiectul judecății, a cărui existență sau inexistență urmează a se constata prin hotărârea judecătorească.
Referitor la existența drepturilor salariale solicitate, problema pusă în discuție vizează nu doar simpla plată a acestor drepturi ci și aspectele care țin de prevederea unor asemenea sume, reflectarea lor în situațiile economico-financiare, repartizarea pe categorii de cheltuieli, aprobarea și ulterior alocarea sumelor către ordonatorii de credite prevăzuți de lege.
Sub aceste aspecte, se constată că recurentului îi revin astfel de atribuții, împrejurare care justifică existența calității sale procesuale pasive.
Potrivit art. 167 al. 3 din Legea nr. 84/1995 finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, de sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
În cadrul finanțării de bază sunt cuprinse inclusiv cheltuielile de personal și care, potrivit reglementărilor de mai sus, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
Evident angajatorul este cel care trebuie să calculeze și să plătească diferențele salariale, dar fiind vorba de o instituție publică, drepturile bănești solicitate de cadrele didactice trebuie cuprinse în proiectul de buget al instituției care urmează să fie înaintat spre aprobare Consiliului Local.
Ca urmare calitatea procesuală pasivă este justificată de necesitatea ca hotărârea pronunțată să fie opozabilă și persoanei care aprobă bugetul astfel modificat.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al comunei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în comuna, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1817/18.11.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul de fond nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu | JUDECĂTOR 2: Alina Savin | JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel |
Grefier, |
: - -/19.02.2010
: 5 ex.//22 Februarie 2010
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Comunicat: 3 ex.//__.02.2010
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
