Drepturi salariale (banesti). Decizia 1301/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1301
Ședința publică de la 14 Martie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1736/26.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel Cluj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor consilier juridic, cu delegație la fila 14 dosarului, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor pune concluzii de respingere a recursului și menținere a hotărârii atacate drept temeinică și legală.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
La data de 13.06.2007, reclamanta, a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de Apel Cluj, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să oblige pârâții să recunoască perioadele în care a îndeplinit funcția de consilier juridic și asistent judiciar - ca vechime ce se ia în calcul la acordarea adaosului la indemnizație (sporului de stabilitate) prevăzut de art. 4 din nr.OUG 27/2006, să calculeze și să plătească sporul de stabilitate astfel acordat pe ultimii 3 ani de la promovarea acțiunii și pentru viitor și să efectueze modificările corespunzătoare în carnetul său de muncă.De asemenea, a solicitat ca această perioadă să fie luată în calcul la pensionarea la cerere prevăzută de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, precum și pentru promovarea la o instanță superioară.
Reclamanta a chemat în judecată și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea acestuia să pună la dispoziția celorlalți pârâți sumele necesare executării acestei obligații.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 347/2003, s-a prevăzut că magistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației calculată în procente. Această prevedere se regăsește și în art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006.
Potrivit art. 81(3) din Legea nr. 303/2004, în forma actualizată, modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.122 din 30 martie 2005 s-a stabilit că "vechimea continuă în magistratură prevăzută de art.80 alin.1, devenit art.81 alin.3 din Lg.303/2004 - privind statutul magistraților constituie perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcțiile prevăzute de art.85 - devenit art.86 din lege - în mod neîntrerupt, în ultimii 20 de ani înainte de data pensionării sau eliberării din funcție pentru motive neimputabile.
Conform art. 86 din Legea nr. 303/2004 - modificată prin Legea nr. 247/2005 constituie vechime în magistratură în perioada în care judecătorul. fost avocat, consilier juridic și asistent judiciar.
In perioada 12.02.1999-30.06.2000, a îndeplinit funcția de consilier juridic, iar în perioada 01.07.2000-14.05.2006, funcția de asistent judiciar. Deși constituie vechime continuă în magistratură, conform dispozițiilor menționate, aceste perioade nu s-au avut în vedere la calcularea adaosului (sporului de stabilitate) prevăzut de art.4 din OUG nr.27/2006. de asemenea, aceste perioade ar trebui luate în considerare și la pensionarea la cerere prevăzută de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004.
Conform acestei dispoziții, judecătorii și procurorii sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin.1 (pensia de serviciu) dacă au o vechime de cel puțin 25 ai numai în aceste funcții adăugând în fraza a doua că, la calcularea vechimii se iau în considerare și perioadele în care judecătorii sau procurorii au exercitat profesia de avocat fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat, prin Hotărârea nr.273 din 06.06.2006, existența unei situații de diferențiere din perspectiva principiului egalității și al nediscriminării prin conținutul art.82 alin.2 din Legea.303/2004, respectiv că această dispoziție creează discriminare între categoriile de persoane care au îndeplinit funcția de avocat și cele care a îndeplinit funcțiile de jurisconsult sau consilier juridic, recomandând corelarea acestor dispoziții raportat la principiul egalității și nediscriminării.
S-a argumentat că, sub aspectul naturii activităților astfel cum au fost reglementate anterior anului 1955 (Decretul nr. 143/1955 și Decretul nr.28/1954), dar și cui sunt reglementate în prezent (Legea nr. 514/2003 și Legea nr. 51/1995) se întrunește condiția de comparabilitate și nu se justifică obiectiv excluderea implicită persoanelor care au exercitat profesia de jurisconsult sau de consilier juridic de la acordarea pensiei la cerere înainte de îndeplinirea vârstei prevăzută de lege, însă cu îndeplinirea vechimii în magistratură.
Reclamanta a mai arătat că prin art. 44 din Legea nr. 303/2004 s-a creat o discriminare directă între categoria profesională a avocaților, pe de o parte și categoria profesională a consilierilor juridici și asistenților judiciari, pe de altă parte, neexistând o justificare reală și rezonabilă în acest sens, sub motivația pe care deja a expus-
Reclamanta a motivat calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor pe dispozițiile art. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. nr. - aprobată prin Legea nr. 288/2002, conform căreia executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin buget cu titlu de cheltuieli în care se încadrează respectiva obligație de plată.
În drept, cererea s-a întemeiat pe prevederile art.155 și 165 din Legea nr. 53/2003 și art. 21 din OG137/2000, solicitând judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 cod procedură civilă.
La dosar a depus în copie: carnet de muncă, carte de identitate.
Tribunalul Dolj,prin sentința nr.1736/26 09 2007 dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și a respins acțiunea față de acest pârât.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ.
A constatat că perioadele în care reclamanta a îndeplinit funcția de consilier juridic și asistent judiciar constituie vechime în sensul prevăzut de art. 82 alin. 2 teza finală și art. 44 alin. 2 din Legea nr. 303/2004.
A respins capătul de cerere privind acordarea și plata sporului de stabilitate pentru aceiași perioadă.
În soluționarea pe fond a prezentei cauze, Tribunalul a avut în vedere următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 4 al.(1) din Ordonanța de urgență nr. 177 din - privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, agistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (2), calculată în procente la indemnizația brută -
Potrivit art. 4(1) din Ordonanța de urgență nr. 27 din - privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției udecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară -
Reglementarea modului în care se stabilește acordarea majorării indemnizației este clară în sensul că acesta se acordă numai în raport de vechimea efectivă în funcțiile expres și limitativ enumerate de lege. Funcțiile de consilier juridic/jurisconsult și de asistent judiciar nu se regăsesc printre funcțiile care îndreptățesc magistrații la obținerea majorării indemnizației.
Persoanele care au îndeplinit funcțiile de consilier juridic/jurisconsult nu pot fi considerate nici personal asimilat judecătorilor sau procurorilor, întrucât potrivit art. 87 (1) din Legea nr. 303/2004 este asimilat judecătorilor pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Național de și din Institutul Național al Magistraturii și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle. Prin urmare, legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria personalului asimilat judecătorilor și persoanele care îndeplinesc sau au îndeplinit funcțiile de consilier juridic/jurisconsult sau asistent judiciar.
Pentru considerentele expuse anterior, este neîntemeiată cererea reclamantei privind recunoașterea perioadelor în care a îndeplinit funcțiile de consilier juridic/jurisconsult și asistent judiciar ca vechime ce se ia în calcul la acordarea majorării indemnizației de încadrare. În consecință, sunt neîntemeiate și cererile privind calculul și plata sumelor reprezentând majorarea indemnizației și modificarea mențiunilor din carnetelor de muncă.
În ceea ce privește petitul 2 din cererea de chemare în judecată privind recunoașterea perioadelor în care reclamanta a îndeplinit funcțiile de consilier juridic și asistent judiciar ca vechime ce se ia în calcul la pensionare la cerere prevăzută de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, instanța reține și constată:
Potrivit dispozițiilor art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că udecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari și procurorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitatprofesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.
Acordarea pensiei de serviciu este condiționată de îndeplinirea vârstei prevăzute de lege și o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, în conținutul noțiunii de vechime în magistratură fiind incluse și perioadele în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, conform dispozițiilor art. 86 din aceeași lege.
Pentru pensia de serviciu acordată la cerere potrivit art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a instituit condiția ca beneficiarul pensiei să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător sau procuror. După instituirea regulii în ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu, legiuitorul a înțeles să stabilească și o ipoteză de excepție, pentru situația în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat.
În această din urmă situație nu este avută în vedere perioada în care s-a exercitat profesia de consilier juridic/jurisconsult sau asistent judiciar.
Criticând dispoziția legală, reclamanta a susținut că se încalcă principiul egalității și nediscriminării, întrucât sub aspectul naturii activităților astfel cum au fost reglementate prin lege se întrunește condiția de comparabilitate și nu se justifică obiectiv excluderea persoanelor care au exercitat profesia de jurisconsult sau de consilier juridic de la acordarea pensiei de serviciu la cerere.
Potrivit art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului " xercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație".
În aplicarea art. 14 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diferența de tratament devine discriminare în sensul art. 14 din Convenție atunci când autoritățile statale induc distincții între situații asemănătoare și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. S-a decis în mod constant că la analizarea unei atari situații trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă (cauzele Fredin Suedia, Hoffman Austria și alții Regatul Unit).
În ceea ce privește comparabilitatea existentă între categoria profesională a avocaților și cea a consilierilor juridici, se constată că cele două profesii au fost reglementate asemănător, ambele categorii profesionale acordând asistență juridică.
Instituirea unui tratament juridic distinct între cele două categorii profesionale în ceea ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu nu poate fi justificată obiectiv și rezonabil, raportat la comparabilitatea situațiilor și la dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004.
Prin urmare, instanța a constatat că cererea reclamantei este întemeiată în ceea ce privește susținerea că s-a instituit un tratament juridic discriminatoriu între persoanele care au exercitat profesia de avocat și cele care au exercitat profesia de consilier juridic, respectiv jurisconsult.
Potrivit art. 27 alin. 1 din OG137/2000 persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.
Constatând ivirea unei situații de discriminare și încălcarea dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Tribunalul urmează să dispună cu privire la anularea situației de discriminare.
În consecință, Tribunalul va constata că perioadele în care reclamanta a îndeplinit funcția de consilier juridic constituie vechime în sensul prevăzut de art. 82 alin. 2, teza finală din Legea nr. 303/2004.
În ceea ce privește ultimul capăt de cerere, instanța reține că potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004,onstituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar,asistent judiciar, jurisconsult,consilier juridicsau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ".
Or, potrivit art. 44 din același act normativ,pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani" și îndeplinesc condițiile minime de vechime enumerate în alin. 1.
Față de textele de lege menționate, instanța a constatat că perioadele în care reclamanta a îndeplinit funcțiile de consilier juridic și asistent judiciar, constituie vechime în vederea susținerii examenului de promovare prevăzut de art. 44 din Legea nr. 303/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Primul motiv de recurs invocat se referă la capătul doi din cererea de chemare în judecată în sensul că, în mod greșit,prima instanță a recunoscut perioadele în care reclamanta a îndeplinit funcțiile de consilier juridic și asistent judiciar ca vechime ce se ia în calcul la pensionarea la cerere prevăzută de art.82 alin.2 din Lg.nr.303/2004.
A mai susținut recurentul că dispozițiile art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004 reglementează pensia de serviciu generală în timp ce alin.2 reglementează pensia de serviciu anticipată pentru care este necesară îndeplinirea unor condiții mult mai stricte,dispoziție care nu face referire la vechimea în magistratură ci la vechimea în anumite funcții,ca o condiție specială de acordare a acesteia.
Un alt motiv de recurs se referă la pretinsa stare de discriminare reținută de instanța de fond în sensul că reglementarea prin lege sau printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OUG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,cu modificările și completările ulterioare.
Recurentul a mai arătat că hotărârea instanței de fond este criticabilă deoarece s-a admis cererea reclamantei privind luarea în considerare a perioadei în care aceasta a îndeplinit funcția de consilier juridic și asistent judiciar la promovarea sa la o instanță superioară.
A mai susținut recurentul că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.44 din Legea nr.303/2004 care reglementează condițiile ce trebuie a fi îndeplinite pentru a participa la concursul pentru promovare și a considerat cererea întemeiată reținând în considerente,în soluționarea acestei cereri, dispoz.art.86 din Lg.303/2004 care reglementează vechimea în magistratură.
În drept recurentul a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Intimații,deși legal citați,nu au depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a dispozițiilor legale incidente în cauză,precum și conform art.304 ind.1 Cod procedură civilă,Curtea constată și reține următoarele:
Potrivi dispozițiilor art. 2 alin.(1) din OG nr. 137/2000, "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Potrivit art. 2 alin. 3 din OG nr. 137/2000 republicată, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
În consecință,dispozițiile OG nr.137/2000 se referă la toate situațiile în care s-a creat o stare de discriminare iar instanțele trebuie să analizeze dacă aceste prevederi sunt justificate.
Instanța de fond în mod corect a reținut că dispozițiile art.82 alin 2 din Legea nr.303/2004 creează o situație discriminatorie între judecătorii sau procurorii care au fost avocați și cei care au fost consilieri juridici în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu anticipată.
Mai mult,legiuitorul, prin OUG.nr.100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției,a dat un alt conținut atât art.82 cât și art.86 din Legea nr.303/2004 stabilind că,constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul - asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat - asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau în care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului sau în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ .
Curtea constată că este întemeiată critica în ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere,instanța de fond constatând că perioada cât a fost consilier juridic reprezintă vechime în sensul arătat de art.44 din Legea nr.303/2004 dar reținând în considerente dispozițiile art.86 din Legea nr.303/2004 care reglementează vechimea în magistratură și care nu au incidență în cauză deoarece condițiile privind vechimea care trebuie îndeplinite pentru a participa la concursul pentru promovare sunt reglementate de art.44 din Legea nr.303/2004 care prevede că ot p. participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:
a) 5 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; b) 6 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c) 8 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Alineatul 2 al acestui articol prevede că, la calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.
Instanța de fond doar a menționat dispozițiile art.86 și 44 alin2 din Legea nr.303/2004 fără a arăta,în concret,motivele pentru care este întemeiat acest capăt de cerere.
Pentru aceste considerente,Curtea urmează să admită recursul, să caseze în parte sentința cu privire la ultimul capăt de cerere referitor la vechimea necesară pentru promovarea în funcție prev. de art. 44 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță cu privire la acest aspect.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1736/26.09.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel Cluj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
Casează în parte sentința cu privire la ultimul capăt de cerere referitor la vechimea necesară pentru promovarea în funcție prev. de art. 44 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță cu privire la acest aspect.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.jud.
4 ex/14 04 2008
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea, Doina Vișan