Drepturi salariale (banesti). Decizia 133/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 133/CM

Ședința publică de la 31 martie 2009

Completul specializat pentru cauze privind

Conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 3: Maria Apostol

Grefier - -

S-au luat în examinare recursurile civile formulate de pârâții:

1.MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și

2.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,prin mandatar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR, cu sediul în T,- bis, județul T împotriva sentinței civile nr. 2389 din 19 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul procesual ales la Tribunalul Tulcea, cu sediul în T,-, județul T și intimații pârâțiCURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiTRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect conflict de muncă - drepturi bănești (diferențe salariale dintre salariul acordat pentru funcția de grefier dactilograf și cel acordat pentru funcția de grefier).

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Grefierul de ședință se referă oral asupra cauzei, evidențiind faptul că dosarul a fost restituit de Curtea Constituțională, prin adresa nr.2719/16.02.2009, împreună cu copia Deciziei Curții Constituționale nr.64/15 ianuarie 2009.

Curtea, având în vedere că părțile au solicitat judecata cauzei și în lipsă, în temeiul art. 150.pr.civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Asupra recursurilor civile de față:

Reclamanta, a chemat în judecată Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Constanța și Ministerul Justiției, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- obligarea acestora la plata drepturilor salariale decurgând din noua încadrare, de la data de 1.01.2005, la zi, luându-se în calcul salariul de bază la nivelul celui acordat grefierilor și eventualele sporuri acordate, sume ce urmează să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății efective,

- pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să fie obligat să asigure sumele necesare pentru achitarea acestor drepturi.

A precizat că a fost angajată la Tribunalul Tulcea în funcția de grefier dactilograf până la apariția Legii nr.567/2004 după care toți grefierii dactilografi în funcție la data intrării în vigoare a legii, au fost încadrați ca grefieri prin transformarea corespunzătoare a posturilor conform dispozițiilor art.91 alin.2 din Legea susmenționată.

Ca urmare a aprobării acestui regulament, reclamanta a îndeplinit efectiv atribuțiile de serviciu ale grefierului de ședință, astfel cum sunt acestea prevăzute de art.54 din Hot. dar nu a beneficiat de salarizarea aferentă acestei funcții, salariul său de bază fiind mult mai mic decât al grefierului de ședință.

Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât încadrarea reclamantei este de competența Curții de Apel Constanța, în calitate de angajator.

Ministerul Justiției a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a arătat că, pretențiile reclamantei nu au temei legal în ceea ce privește intervalul cuprins între 01.01.2005 și momentul intrării în vigoare a OG nr.8/2007.

De la momentul apariției OG nr.8/2007, care reprezintă actul normativ special în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate, salarizarea reclamantei s-a făcut conform acestor noi dispoziții astfel că, pretențiile formulate de reclamantă apar ca fără obiect în ceea ce privește intervalul ulterior datei de 01.02.2007.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Tulcea, a fost respinsă de instanța de fond având în vedere că reclamanta este salariata Tribunalului Tulcea și Tribunalul Tulcea are calitate de ordonator terțiar de credite.

Prin sentința civilă nr.2389/19.12.2007 Tribunalul Tulceaa admis în parte cererea formulată de reclamanta.

Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Tulcea în solidar, să-i plătească reclamantei drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 3 februarie 2007, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.

A fost respins capătul de cerere privind acordarea drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 3 februarie 2007 și până la data pronunțării prezentei hotărâri, ca nefondat.

A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile bugetare aferente plăților cuvenite reclamantei.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Tulcea, ca nefondată.

Pentru a dispune astfel, prima instanța a reținut următoarele:

Din carnetul de muncă al reclamantei rezultă că la data de 1.01.2005 a avut loc transformarea postului său de grefier dactilograf în acela de grefier.

Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004 "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni".

Art.91 alin.2 din aceeași lege dispune: "grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare".

Odată cu trecerea reclamantei din postul de grefier-dactilograf pe cel de grefier, trebuiau modificate nu numai atribuțiile,ci și grila de salarizare, cu consecința unor drepturi salariale majorate.

Potrivit art.16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Legea nr.567/2004 a fost modificată ulterior prin Legea nr.17/2006 introducându-se prevederea la art.91 alin.2 conform căreia, grefierii - dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.

Prin această modificare a art.91 alin.2, s-a recunoscut practic inegalitatea de tratament a foștilor grefieri-dactilografi, în raport cu grefierii, inegalitate ce a fost înlăturată prin prevederea expresă a acordării salarizării corespunzătoare legii speciale de salarizare pentru funcția de grefier.

Față de aceste considerente și având în vedere că reclamanta a îndeplinit efectiv funcția de grefier de ședință, instanța de fond a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Tulcea în solidar, să-i plătească reclamantei drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 3 februarie 2007.

Începând cu data de 3 februarie 2007 intrat în vigoare OG nr.8/2007, care reprezintă actul normativ special în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate și, întrucât de la această dată reclamanta este salarizată ca grefier treapta I, cu un coeficient maxim posibil de 4,725, așa cum rezultă și din poziția 89 din carnetul de muncă, instanța a respins capătul de cerere privind acordarea drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință pentru perioada 3 februarie 2007 și până la data pronunțării prezentei hotărâri, ca nefondat.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor prin T și Ministerul Justiției.

1. Ministerul Economiei și Finanțelor prin mandatarul său ales Tai nvocat următoarele motive de recurs:

Conform dispozițiilor Legii nr.500/2004 în principal ale celor cuprinse în art.16, 19, 20, 28, 34 șți 35 elaborarea bugetului oricărei autorități sau instituții publice, inclusiv a bugetului general consolidat reprezintă un complex de activități care în final sunt supuse cenzurii Parlamentului.

În ceea ce privește bugetul Ministerului Justiției, unde va trebui să se regăsească suma pretinsă, recurentul precizează că este necesar mai întâi elaborat un proiect de către ordonatorul principal de credite, așa cum este nominalizat în art.20 din lege, astfel că recurentul nu poate răspunde pentru neachitarea drepturilor pretinse.

2. Ministerul Justiției a invocat următoarele motive de recurs:

Prin hotărârea pronunțată și prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești și și-a arogat atribuții de legiferare, imixtiune de nepermis în sfera de atribuții a autorității legiuitoare, ceea ce atrage incidența motivului de casare prev.de art.304 pct.4 cod pr.civilă.

Având în vedere temeiul acțiunii, solicită să se observe că atribuția de a analiza un tratament discriminatoriu instituit prin dispoziții legale aparține altor organe, în măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu disp.art.16 din Constituție, existând posibilitatea ca într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale.

Se apreciază că în considerarea principiului separației puterilor în stat și în raport de prevederile art.124 alin.3 din Constituția României, conform cărora "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii", soluția primei instanțe de a dispune obligarea ordonatorilor de credite la plata în favoarea reclamanților a unor drepturi neprevăzute de lege, în absența unei decizii a instanței de contencios constituțional care să constate neconstituționalitatea unor dispoziții legale reclamate, reprezintă un caz vădit de depășire a atribuțiilor judecătorești.

Drepturile salariale ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, categorie din care face parte și reclamanta sunt stabilite prin lege specială.

Potrivit art.91(1) din legea nr.567/2004 "Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care este numit. (2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute. criminaliști din cadrul parchetelor vor fi asimilați grefierilor".

La termenul de judecată din 27 mai 2008, Curtea a invocat din oficiu în conformitate cu disp. art.29 alin.2 din Legea nr.47/1992 republicată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.91 alin.2, precum și a dispozițiilor art.60 alin.4 și 5 din Legea nr.567/2004, modificată prin Legea nr.567/2004, modificată prin Legea nr.17/2006, raportat la disp. art.16 alin.1 și art.53 alin.1 și 2 din Constituție.

Apreciind că excepția este întemeiată, Curtea a dispus potrivit art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, înaintarea dosarului la Curtea Constituțională, pentru a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate invocată și potrivit art.29 alin.5, din același act normativ, suspendarea judecății cauzei până la soluționarea excepției de către Curtea Constituțională.

Prin decizia nr. 64/15.01.2009 pronunțată de Curtea Constituțională s-a respins excepția invocată de Curtea de Apel Constanța apreciindu-se că dispozițiile invocate sunt constituționale și nu s-a creat nicio discriminare între grefieri.

Analizând pe fond cauza, în raport de toate probele administrate și de dispozțiile legale în materie, Curtea constată că recursurile sun întemeiate.

Prin sentința atacată, Tribunalul Tulceaa obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Tulcea în solidar, să-i plătească reclamantei drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 3 februarie 2007, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.

Instanța de fond a avut în vedere că, deși de la data de 1.01.2005 a avut loc transformarea postului de grefier dactilograf-ocupat de reclamantă, în acela de grefier, salariul primit de aceasta nu a corespuns noii funcții, respectiv noilor atribuții pe care le-a îndeplinit.

Este de necontestat faptul că odată cu transformarea posturilor de grefieri-dactilografi, în grefieri, atribuțiile îndeplinite de reclamantă după data de 01.01.2005 corespundeau noii funcții ceeace ar fi trebuit să atragă și o remunerare corespunzătoare.

Art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004 dispune: "grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri,urmează să fie salarizațicorespunzătorlegii speciale de salarizare".

De asemenea art. 60 alin.4 si 5 din lege prevede ca salarizarea personalului auxiliar de specialitate se stabilește prin lege speciala.

La data de 01.01.2005 când s-au transformat posturile de grefieri dactilografi în posturi de grefieri nu s-a adoptat o noua "lege specială de salarizare", astfel că nici instanța nu poate obliga angajatorul la plata unor drepturi salariale pentru o perioadă în care aceste drepturi nu erau reglementate în sensul precizat de reclamantă.

Instanța nu poate decât să observe dacă dispozițiile legale sunt respectate si să oblige partea vinovată de încălcarea acestor dispoziții, la respectarea lor.

Textul incident în cauză, la acel moment, era art. 91(2) din Legea nr. 567/2004 care prevedea:"la intrarea in vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor,cu menținerea salariilor de încadrare avute".

Reclamanta invocă existența unei discriminări între aceasta si ceilalți grefieri dar așa cum am arătat, instanța nu poate pe aceasta cale să se raporteze la un text inexistent și nici nu poate crea norme de drept pe cale judiciară deoarece aceasta ar însemna sa se subroge puterii legislative.

Stabilirea unui alt sistem de salarizare decât cel prevâzut de Legea nr. 567/2004 nu este posibilă deoarece aceasta ar însemna adăugare la lege, ori acest lucru nu este permis.

Dealtfel și Curtea Constituțională a stabilit prin decizia nr. 818/2008 că prevederile art. 1, art.2 alin. 3 si art. 27 alin. 1 din OG nr. 37/2000 privind prevenirea tuturor formelor de discriminare, sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele de judecată au competența să anuleze, ori să refuze aplicarea unor acte cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi din alte acte normative.

Față de împrejurarea că indemnizația primită de reclamantă, respectă criteriile avute in vedere de legiuitor, iar instanța nu poate decât să aplice legea în litigiile dintre subiectele de drept, va admite recursurile de față și va modifica în tot sentința atacată în sensul că respinge ca nefondată cererea formulată de reclamantă în ce privește obligarea pârâților la plata drepturilor aferente perioadei 01.01.2005-03.02.2007.

Având în vedere că obligația Ministerului Economiei si Finanțelor de a aloca fonduri bugetare pentru efectuarea plații, este subsidiara obligației principale, Curtea apreciază că prin respingerea cererii principale, nu mai subzistă nicio obligație în sarcina acestui recurent, astfel că și acest recurs va fi admis.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, iar analiza acestora nu se mai impune în condițiile în care nu au făcut obiectul criticilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurilecivile formulate de pârâții:

1.MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și

2.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,prin mandatar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR, cu sediul în T,- bis, județul T împotriva sentinței civile nr. 2389 din 19 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul procesual ales la Tribunalul Tulcea, cu sediul în T,-, județul T și intimații pârâțiCURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiTRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul

Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2005 - 03.02.2007, ca nefondată.

Menține restul dispozițiilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.03.2009.

Președinte, Judecători,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond: Șt.;

Red. Jud. /23.04.2009

4 ex./27.04.2009

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 133/2009. Curtea de Apel Constanta