Drepturi salariale (banesti). Decizia 1333/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civila nr.1333

Ședința publică de la 23.11. 2009

PREȘEDINTE: Alina Savin

JUDECĂTOR 2: Mărioara Coinăcel

JUDECĂTOR 3: Viorica Mihai

Grefier

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.14/20.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL G, CURTEA DE APEL G, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier; după care:

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța contată cauza în stare d judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr.14/F/20.01.2009 Curtea de Apel Galația admis excepția prescripției dreptului la acțiune.

A respins acțiunea privind pretențiile reclamanților, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL G, CURTEA DE APEL G, anterioare lunii iunie 2005, ca fiind prescrisă.

A respins ca nefondată acțiunea pentru restul pretențiilor.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

În speță, pentru pretențiile aferente perioadei 01.10.2004 - iunie 2005 termenul de prescripție extinctivă s-a împlinit, succesiv, până cel târziu în luna iunie 2008, acțiunea având ca efect întreruperea cursului prescripției fiind înregistrată abia în luna iunie 2008.

În ceea ce privește fondul cauzei, curtea a reținut următoarele:

Reclamanții îndeplinesc funcțiile de judecători și asistenți judiciari în cadrul pârâtului Tribunalul Galați.

Pretențiile formulate în cauză de reclamanți vizează modalitatea de acordare a drepturilor salariale cuvenite, prin raportare in mod concret la valoarea de referință sectorială și cuantumul diferit al acesteia față de cel stabilit prin lege funcțiilor de demnitate publică aparținând puterii legislative și puterii executive.

În primul rând trebuie menționat faptul că modul de salarizare al magistraților, personalului auxiliar de specialitate și celui conex este prestabilit prin lege, fapt ce se constituie într-un principiu distinct al sistemului de salarizare, determinat de alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.

Pentru magistrații în perioada de referință 2004 - 2007 sistemul de salarizare a fost reprezentat printr-o serie de acte normative respectiv nr.OUG 177/2002, începând cu 1 ianuarie 2004 și nr.OUG27/2006 începând cu luna aprilie 2006 astfel cum a fost aprobată și completată prin Legea nr. 45/2007.

În referire la.OUG nr. 177/2002, este adevărat că inițial, prin art.2 al.l s-a prevăzut ca indemnizația pentru magistrați să se stabilească pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă, actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale.

Asemenea prevederi au fost însă modificate prin articolul unic din Legea nr.347/2003 de aprobare a nr.OUG 177/2002, prin care s-a prevăzut ca indemnizațiile pentru magistrați să se stabilească pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută în anexa Iao rdonanței de urgență modificată și completată.

Așadar, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.347/2003, respectiv 25.07.2004, valoarea de referință sectorială pentru magistrați a fost prevăzută în mod distinct față de funcțiile de demnitate publică alese și numite prin anexa nr. I la.OUG nr.l77/2002.

Asemenea prevederi au fost menținute prin dispozițiile art.3 alin.l din nr.OUG27/2006 cu modificările și completările ulterioare, și anexa ordonanței de urgență.

Ulterior, valoarea de referință sectorială avută în vedere la calcularea salariilor pentru magistrați a fost corectată periodic în baza art. 3 alin.l lit. e din nr.OUG 123/2003, art.l al.l și 2 al.2 din nr.OG238/2005.

În ceea ce privește majorările aplicate în baza OG nr.3/2006, acestea au fost prevăzute doar pentru personalul care a ocupat funcție de demnitate publică stabilit potrivit anexelor II/2 la Legea nr. 154/2008, in referire strictă la funcțiile de procuror general, prim adjunct al procurorului general și adjunct al procurorului general din cadrul pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Prevederi asemănătoare au fost stabilite prin art.l nr.OG 10/2007 în referire la anexele II/2 din Legea nr. 154/2008 în referire la aceleași funcții.

A constituit astfel opțiunea legiuitorului de a reglementa prin actele normative enumerate drepturile în favoarea unor asemenea categorii profesionale, iar examinarea soluției alese excede cadrului legal al discriminării stabilit prin nr.OG 137/2000.

Prin Decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale s-au considerat ca fiind neconstituționale prevederile art.27 al.l din nr.l OG37/2000, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Curtea Constituțională a constatat că unele dispoziții ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, și anume prevederile art.l, art.2 alin.(3) și art.27 alin.(l), lasă posibilitatea desprinderii unui înțeles neconstituțional, în virtutea căruia, așa cum s-a și întâmplat în cauzele în care au fost ridicate excepțiile, instanțele judecătorești au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.

Un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art.l alin.(4) din Constituție, precum și prevederile art.61 alin.(l), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă în condițiile art.l 15 din Constitute, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta apreciind ca nelegală și netemeinică soluția instanței de fond.A reiterat argumentele expuse și la instanța de fond prin cererea de chemare în judecată.

Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică instanța reține următoarele:

În cauză se solicită drepturi bănești rezultate dintr-o discriminare izvorâtă din lege.

Conform deciziei nr.838/2009 a Curții Constituționale instanțele de judecată nu pot constata că anumite dispoziții dintr-o lege sunt discriminatorii și nici nu pot acorda despăgubiri în restabilirea echilibrului.

Instanțele de judecată au doar posibilitatea să acorde drepturi prevăzute de lege, iar faptul că o lege este discriminatorie sau nu, nu poate fi cenzurat și verificat de o instanță de judecată.

Instanțele nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, o asemenea interpretare fiind vădit neconstituțională.

În cauza de față o asemenea interpretare se solicită, motiv pentru care acțiunea apare ca nefondată.

Recurenta- reclamantă nu solicită un drept dintr-o lege, ci solicită a se constata că legiuitorul a edictat norme discriminatorii ceea ce nu poate fi analizat de vreo instanță.

Pentru aceste argumente conform art.312 civ.se Cod Penal va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta- reclamantă, împotriva sentinței civile nr.14/20.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta- reclamantă, împotriva sentinței civile nr.14/20.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.

PREȘEDINTE pt.jud.- aflat în JUDECATOR

- cf.art.261 pvt.2 pr.civ. -

Președinte

Grefier

Red./18.12.2009

Dact./17 ex/29.12.2009

FOND: -

Asis.jud.-

Președinte:Alina Savin
Judecători:Alina Savin, Mărioara Coinăcel, Viorica Mihai

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 1333/2009. Curtea de Apel Galati