Drepturi salariale (banesti). Decizia 188/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Conflicte de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 188
Ședința publică din 10 februarie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâta " " B și reclamantul împotriva sentinței civile nr. 910 din 13.11.2008 a Tribunalului Arad, dată în dosar nr-.
La apelul nominal lipsesc ambele părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza este lăsată în pronunțare.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul Arad la data de 6 octombrie 2008, sub nr-, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta " " B ( fosta B), pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 6.950 RON cu titlu de drepturi salariale restante, conform CCM la nivel de unitate, reprezentând prime de Paști și de C pe perioada 2005- 2007 și dobânda legală în sumă de 619 lei.
Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat că a avut calitatea de salariat al societății pârâte în baza unui contract individual de muncă și a unui Contract colectiv de muncă (CCM) negociat pe fiecare an, respectiv 2004, 2005, 2006, 2007. În conformitate cu prevederile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
În concret, a arătat reclamantul, că este îndreptățită la plata unei supli-mentări salariale pentru C - 2005, C - 2006, Paști - 2006, Paști - 2007.
În drept, a invocat dispozițiile art. 166 din Codul muncii și art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății, renegociat și reeditat pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007, art. 67 lit. b din Legea nr. 168/1999.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C, după ce în 2003 părțile contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază a fiecărui angajat, devenit parte constitutivă a salariului, însăși faptul nediminuării salariului în anul 2004 la nivelul de dinaintea includerii primelor, în 2003, fiind o dovadă certă a îndeplinirii obligației.
A mai arătat pârâta că, în scopul de a exprima într-o manieră mai clară intenția reală a părților, cu ocazia negocierilor colective din anul 2005, prevederile CCM a fost modificate, intenționându-se ca noua reglementare să prevadă că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, ci continuă să producă efecte și în anii următori.
Întrucât redactarea clauzei art. 168 din Codul muncii era una defectuoasă, părțile au înțeles să facă ele însele interpretarea acestei clauze, operațiune ce s-a concretizat în documentul intitulat " Notă asupra precizării situației primelor de paște și C, prevăzută la art.168 din Contractul colectiv de muncă al ", care la pct. II al acestui act stabilește că " Începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect luând în considerare că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu ".
Prin urmare, a arătat pârâta că acea clauză neclară, susceptibilă de interpretare, a primit interpretarea părților, așa încât nu mai poate furniza interpretări unilaterale.
Prin sentința civilă nr. 910/13.11.2008 a Tribunalului Arads -a admis acțiunea formulată și precizată de reclamant și în consecință: pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 7.200 lei drepturi salariale restante și neachitate, cu titlu de prime de Paști și C pentru perioada 2005-2006 și Paști 2007, ce va fi actualizată la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că pe anul 2004 Contractul colectiv de muncă a fost încheiat în sensul menținerii textului alin.1 al art.168.
Această dispoziție, clauză contractuală, reprezintă voința părților la semnarea contractului colectiv de muncă și s-a menținut în continuare pe anii următori.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2005, instanța a apreciat că părțile semnatare ale Contractului colectiv de muncă au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1 art.168 din CCM și în cursul anilor 2004, 2005, respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat pentru anul 2003.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, " B ( vechea denumire "" B).
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299, art. 3021, art. 303 alin.1 și art. 3041Cod procedură civilă, raportat la art. 80, 81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
În motivarea cererii de recurs, se susține greșita admitere a acțiunii reclamantului, căruia i s-au recunoscut drepturi "la primele de sărbători, contrar voinței partenerilor sociali."
Pe cale de consecință a solicitat admiterea recursului și respingerea cererii ca nefondată.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și reclamantul, criticând-o sub aspectul cuantumului primelor de Paști și de C, cât și a dobânzii legale pretinse și stabilite "în art. 168 (1) din CCM" și la care se referă cererea introductivă de instanță.
Examinând recursul declarat de pârâtă, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat, pentru considerentele care vor urma.
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, argumentată în fapt și în drept, conformă cu înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu respec-tarea garanțiilor procesuale, inclusiv a dreptului la un proces echitabil.
Referitor la motivele de recurs invocate, privind interpretarea clauzei art. 168 din contractul colectiv de muncă, se va constata că dispozițiile alineatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate și pe anii următori, modificarea alin. 2 al aceluiași articol intervenind în anul 2006.
De asemenea, prima instanță a soluționat cauza cu respectarea garanțiilor procedurale reglementate de Codul d e procedură civilă cât și de dispozițiile art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa încât critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil nu poate fi reținută.
Art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ prevede:"Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Art.168 alin.2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că:"pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", același articol din contractul colectiv de muncă pe anii 2005 - 2006, prevăzând că,în anul 2003, suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
Prin urmare, instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2007, respectând atât prevederile art. 977 Cod civil, cât și pe cele ale art. 982 Cod civil, iar în ce privește stabilirea pretențiilor la salariul mediu brut, aceasta s-a făcut în conformitate cu adresele SC privind salariul mediu brut pe societate pe anul în curs, fiind o problemă de executare modul de calcul al contribuției pentru asigurări sociale.
De altfel, salariul de bază mediu pe, la care se referă art.168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art.168 alin.1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art.287 din Codul muncii.
Pe de altă parte, atâta vreme cât art. 155 din Codul muncii stabilește expres componentele salariului, menționându-le separat și distinct, între acestea fiind și primele, - ca adaosuri, includerea acestora în salariul de bază, care este o altă parte componentă a salariului, nu este legală; pentru că o astfel de includere este in defavoarea angajatului, știut fiind că oac reșterii are numai salariul de bază, din care se calculează într-un anumit procent celelalte componente ale salariului - indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, -primele fiind fără îndoială adaosuri. Or, includerea celorlalte componente ale salariului în salariul de bază diminuează venitul net al angajatului, în condițiile în care indemnizațiile, sporurile și celelalte adaosuri, cum sunt și primele, nu mai pot fi calculate într-un anumit procent din salariul de bază, care crește periodic și în care sunt incluse.
Sub un alt aspect aceste includeri în salariul de bază a celorlalte compo-nente ale salariului, încalcă și prevederile cu caracter imperativ ale art. 38 din Codul muncii, potrivit cărora: Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. Așadar, fiind recunoscute legal și distinct drepturile salariale ale angajaților, prin art. 154 și art. 155 din Codul muncii, cu definirea legală și a componentelor salariului, evidențierea separată a acestor componente în statele de plată a salariilor este obligatorie pentru angajatori, care nu pot încheia cu angajații tranzacții prin care să încalce dispozițiile acestor texte de lege, fără a fi lovite de nulitate.
Recursul declarat de reclamant este fondat și urmează să fie admis, cu consecința modificării parțiale a sentinței recurate, sub aspectul cuantumului suplimentărilor salariale la care are dreptul reclamantul recurent, cât și acela al dobânzii calculate la sumele datorate. Vor fi aplicate astfel dispozițiile legii părților, respectiv art. 168 (1) din Contractul colectiv de muncă la nivel de societate, cu privire la primele de C și de Paști, iar referitor la plata dobânzii legale, prevederile art. 1088 Cod civil.
Potrivit și cu dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 alineatele 1, 2 și 3 din Codul d e procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul pârâtei " " B, împotriva sentinței civile nr. 910 din 13.11.2008 a Tribunalului Arad, dată în dosar nr-.
Admite recursul reclamantului împotriva aceleiași sentințe, pe care o modifică parțial, în sensul că o obligă pe pârâta recurentă să-i plătească reclamantului recurent suplimentări salariale de Paști de 1400 lei, 1850 și 1850 lei pentru anii 2005, 2006 și respectiv 2007, în total deci, 5100 (cincimiiosută) lei și suplimentările salariale de C pentru aceiași trei ani, în valoare totală de 5250 lei (cincimiidouăsutecincizeilei), precum și dobânda legală de 619 lei (șasesutenouăsprezecelei).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 4.03.2009
Tehnored. /4.03.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul Arad
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Mihail Decean
