Drepturi salariale (banesti). Decizia 22/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 22
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de
recurenta - TOTAL SRL împotriva sentinței civile nr. 1667 din 28.10.2009 a Tribunalului Iași, intimată fiind .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă procuratorul pentru intimată, lipsă reprezentantul recurentei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, intimata a depus la dosar prin registratura instanței întâmpinare, duplicatul fiind comunicat administrativ recurentei.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Procuratorul precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul procuratorului pentru intimată.
Procuratorul solicită respingerea recursului pentru motivele expuse în întâmpinare.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta "TOTAL ", solicitând obligarea pârâtei la plata premiului anual de 2% pe anul 2008 și a celui de-al 13 - lea salariu ce trebuia plătit în ianuarie 2009. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente perioadei martie - aprilie 2009, daunelor interese conform art. 161(4) Codul muncii și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că Spitalul Clinic Ferate Iaî ncheiat în anul 2004 un contract de asociere în participațiune cu firma "TOTAL ", nr. 8243/13.10.2004, în vederea retehnologizării laboratoarelor de analize medicale din I și S, aparținând spitalului, precum și pentru furnizarea de servicii medicale paraclinice de laborator. Ca urmare a încheierii acestui contract, salariații spitalului din cadrul celor două laboratoare de analize medicale au fost detașați la societatea pârâtă din 6 în 6 luni, ultima detașare făcându-se la cererea pârâtei înregistrată sub nr. 60/21.10.2008, pe termen de 6 luni, termenul expirând la data de 30.04.2009. Mai susține reclamanta că pârâta nu i-a achitat toate drepturile salariale cuvenite, deși, în baza detașării, îi revenea această obligație.
La primul termen de judecată reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând și obligarea pârâtei la acordarea tichetelor de masă pentru lunile martie și aprilie 2009.
Pârâta "TOTAL " a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. În motivare, pârâta a susținut că nu există identitate între persoana pârâtului și a celui obligat în raportul juridic de muncă încheiat cu reclamanta și că reclamanta este titulara dreptului de a încasa drepturile salariale în temeiul contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul Spitalul CF I, care este subiectul pasiv al obligației corelative de plată. A mai susținut pârâta că nu există nici un raport juridic direct între reclamantă și societate, reclamanta fiind detașată la punctul de lucru al societății prin ordinul Spitalului CF I, fără a fi necesar acordul său în acest sens.
Referitor la contractul de asociere în participațiune, a susținut pârâta că îi revenea obligația de a acoperi cheltuielile cu salariile numai din veniturile asocierii. Astfel, această obligație nu poate fi asimilată în nici un fel ca și o obligație izvorâtă dintr-un raport juridic de muncă, ci doar ca o obligație izvorâtă din raportul juridic obligațional al asociaților. Pârâta a mai precizat faptul că a comunicat încă din luna decembrie asociatului Spitalul CF I că bugetul asocierii este grav afectat și că asocierea nu mai are venituri din care să onoreze obligațiile de plată.
A mai susținut pârâta că în temeiul dispozițiilor art. 47 alin. 3 Codul muncii, Spitalul CF I, în calitate de angajator care detașează, avea obligația legală de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detașarea să-și îndeplinească obligațiile la timp față de salariatul detașat. Or, în speță, nu numai că spitalul nu a efectuat nici un demers în acest sens, dar, mai mult, a destabilizat în totalitate bugetul asocierii. De asemenea, pârâta a precizat că obligația de plată a drepturilor salariale izvorâtă din contractul de asociere în participațiune, în sarcina sa, era condiționată de existența veniturilor în asociere, astfel că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 47 alin. 4 Codul muncii, Spitalul CF I fiind subiectul pasiv al obligației de plată.
Prin sentința civilă nr.1667/28.10.2009, Tribunalul Iașia dispus:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta "TOTAL "
A obligat pârâta să achite reclamantei drepturile salariale aferente perioadei martie - aprilie 2009.
A obligat pârâta să achite reclamantei premiul anual de 2% și cel de - al 13 - lea salariu.
A respins cererile reclamantei de obligare a pârâtei la acordarea tichetelor de masă aferente perioadei martie - aprilie 2009 și plata daunelor interese.
A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 45,22 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta este angajata Spitalului Clinic CF I conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 428/04.03.2003.
La data de 13.10.2004, Spitalul Clinic CF Iaî ncheiat cu pârâta "TOTAL " un contract de asociere în participațiune înregistrat la spital sub nr. 8243 și la pârâtă sub nr. 12, obiectul acestui contract constituindu-l asocierea părților în scopul furnizării de servicii medicale paraclinice de laborator (analize de laborator), în condiții de eficiență maximă. Conform art. 4.1 lit. c din contract, pentru realizarea obiectului, Spitalul Clinic CF I trebuia să pună la dispoziția pârâtei personalul calificat și necalificat necesar operării laboratorului, iar potrivit art. 6.2 lit. e din contract, pârâtei îi revenea obligația de a plăti salariile și contribuțiile de asigurări sociale pentru personalul calificat și necalificat preluat de la Spitalul Clinic CF I, din veniturile obținute în urma asocierii. De asemenea, potrivit acestui ultim articol menționat, pârâta avea obligația de a acorda salariaților preluați de la spital toate drepturile obținute conform legislației în vigoare și prevederilor contractelor colective de muncă anuale încheiate la nivelul Spitalului Clinic CF
În art. 8.11 din contractul de asociere în participațiune se precizează că personalul care lucrează pentru asociație va fi detașat, conform dispozițiilor Codului muncii, de Spitalul Clinic CF I către "TOTAL ". Urmare a încheierii acestui contract de asociere în participațiune, o parte dintre salariații Spitalului Clinic CF I, printre care și reclamanta, au fost detașați la societatea pârâtă.
Din cuprinsul adresei nr.4890/22.06.2009 eliberată de Spitalul Clinic Ferate I rezultă că reclamanta a fost detașată la "TOTAL " începând cu anul 2004, în baza contractului de asociere în participațiune nr. 8243/13.10.2004. Tot din cuprinsul acestei adrese rezultă că ultima perioadă de detașare de 6 luni s-a făcut în baza cererii nr. 60/21.10.2008 formulată de pârâtă și a deciziei nr. 161/22.10.2008. S-a reținut de către instanță că, în conformitate cu actul adițional și cu decizia nr. 161/22.10.2008, în perioada 01.11.2008 - 30.04.2008 reclamanta a fost detașată la "TOTAL "
Potrivit dispozițiilor. art. 47 alin. 1 Codul muncii, drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus angajarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 5 Codul muncii, în cazul în care există divergență între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu își îndeplinește obligațiile potrivit prevederilor alin. 1 și 2, salariatul detașat are dreptul de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor neîndeplinite.
Având în vedere faptul că în perioada 01.11.2008 - 30.04.2008 reclamanta a fost detașată la "TOTAL ", văzând și dispozițiile art. 6.2 lit. e din contractul de asociere în participațiune și dispozițiile art. 47 Codul muncii, instanța a reținut că obligația de plată a drepturilor salariale cuvenite reclamantei pe perioada detașării revenea societății pârâte, astfel încât a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
S-a mai reținut de către instanță că, potrivit dispozițiilor art. 154 alin. 1 Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar potrivit art. 156 Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor. Art. 163 Codul muncii prevede că plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
În speță, s-a reținut de către instanță că pârâta, căreia îi revenea sarcina probei conform art. 287 Codul muncii, nu a făcut dovada achitării către reclamantă a drepturilor salariale restante cuvenite acesteia pentru perioada martie - aprilie 2009.
În consecință, având în vedere și dispozițiile art. 47 din Codul muncii, instanța a constatat că este întemeiat capătul de cerere formulat de reclamantă având ca obiect obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente perioadei martie - aprilie 2009.
S-a mai reținut de către instanță că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1 din nr.OUG 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, pentru activitatea desfășurată, personalul salarizat potrivit ordonanței de urgență beneficiază, la sfârșitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face premierea. De asemenea, potrivit art. 6.2 lit. e din contractul de asociere în participațiune, pârâta avea obligația de a acorda salariaților preluați de la spital toate drepturile obținute conform legislației în vigoare și prevederilor contractelor colective de muncă anuale încheiate la nivelul Spitalului Clinic CF Din cuprinsul adreselor nr. 11149/18.12.2008 și nr. 2355/24.03.2009 rezultă faptul că salariații Spitalului Clinic CF I au beneficiat de un premiu de 2% și de un premiu anual reprezentând cel de-al 13 - lea salariu pentru anul 2008. Având în vedere disp. art. 20 alin. 1 din nr.OUG 115/2004, adresele nr. 11149/18.12.2008 și nr. 2355/24.03.2009, precum și disp. art. 47 alin. 2 Codul muncii, instanța a reținut că este întemeiată și cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata premiului anual de 2% și a celui de - al 13 - lea salariu.
Potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator. Analizând textul de lege menționat, s-a reținut de către instanță că angajatorii au doar posibilitatea și nu obligația de a acorda salariaților tichete de masă.
În speță, nu s-a făcut dovada că anterior detașării la societatea pârâtă, reclamanta ar fi beneficiat de tichete de masă și nici că Spitalul Clinic CF I ar fi acordat salariaților săi tichete de masă, motiv pentru care a fost respinsă cererea privind acordarea tichetelor de masă aferente perioadei martie - aprilie 2009.
Având în vedere că, potrivit disp. art. 161 pct. 4 Codul muncii, daunele interese se acordă pentru repararea prejudiciului produs salariatului și că, în speță, nu s-a dovedit prejudicierea reclamantei, cererea privind acordarea acestor daune a fost respinsă.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să achite reclamantei suma de 45,22 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta că instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile art. 47 alin 3 și 4 din Codul muncii, potrivit cărora Spitalul CF I, în calitate de angajator care detașează, avea obligația legală de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detașarea să-și îndeplinească obligațiile la timp față de salariatul detașat; dacă angajatorul la care s-a dispus detașarea nu își îndeplinește integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detașarea, respectiv Spitalul CF A mai arătat recurenta că detașarea s-a făcut în vederea realizării scopului pentru care s-a încheiat asocierea în participațiune, respectiv efectuarea de analize de laborator pentru spital. Însă, Spitalul CF I nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în contractul de asociere, respectiv nu a plătit serviciile medicale prestate de societate, aducând-o în imposibilitatea economică de a putea achita drepturile salariale ale angajaților detașați.
Mai mult decât atât, susține recurenta, potrivit contractului de asociere în participațiune, toate cheltuielile rezultate ca urmare a realizării obiectului asocierii se vor achita din veniturile asocierii; ori, Spitalul CF Iaî ncetat a mai plăti contravaloarea serviciilor medicale din luna ianuarie 2008, asocierea neînregistrând nici un venit din culpa exclusivă a angajatorului - Spitalul CF I, dovadă fiind Ordonanța 22/R pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul -.
În legătură cu drepturile solicitate de reclamantă pentru luna aprilie 2009, susține recurenta că nu mai are calitatea de angajator la care s-a dispus detașarea începând cu 01.04.2009, potrivit deciziei de revocare a detașării, întrucât motivele pentru care s-a dispus detașarea au încetat urmare a neachitării serviciilor medicale de către Spitalul CF I, fapt ce a adus societatea în pragul falimentului.
Mai arată recurenta că decizia de revocare a detașării începând cu data de 01.04.2009 a fost transmisă Spitalului CF I, conducerea acestuia a înlăturat-o, emițând o altă decizie de încetare a detașării începând cu data de 01.05.2009.
În aceste condiții, consideră recurenta că Spitalul CF I este în totalitate răspunzător pentru neplata salariilor și a tichetelor de masă aferente lunii aprilie 2009, societatea neavând nici un temei pentru îndeplinirea acestei obligații.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și respingerea în totalitate a acțiunii reclamantei.
În drept, motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct.9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
În recurs a fost depusă practică judiciară și Ordonanța nr.22/CA pronunțată de Tribunalul Iași la 19.05.2009.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul pârâtei este nefondat.
Art.47 din Codul muncii dispune:
,(1) Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea.
(2) Pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat.
(3) Angajatorul care detașează are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detașarea să își îndeplinească integral și la timp toate obligațiile fata de salariatul detașat.
(4) Dacă angajatorul la care s-a dispus detașarea nu își îndeplinește integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detașarea.
(5) In cazul în care există divergență între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu își îndeplinește obligațiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detașat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detașat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor neîndeplinite".
În atare condiții, corect a reținut instanța de fond că în speță sunt incidente prevederile art.43 alin.5 din Codul muncii și nu cele ale art. 43 alin.4 din Codul muncii, așa cum susține recurenta. Dreptul de a opta între cei doi angajatori ( cel care a dispus detașarea ori cel la care s-a dispus detașarea ) este stipulat doar în favoarea salariatului. Odată ce salariatul a optat - în speță împotriva angajatorului la care s-a dispus detașarea - nu se poate susține că acest angajator nu are calitate procesuală pasivă și că această calitate aparține angajatorului care a dispus detașarea.
Cât privește nerespectarea de către Spitalul CF Iao bligațiilor rezultate din contractul de asociere în participațiune, aceasta face obiectul unei alte judecăți și nu poate avea repercusiuni asupra drepturilor cuvenite salariatului detașat, care sunt expres reglementate de dispozițiile anterior citate din Codul muncii.
De asemenea, Curtea nu poate reține susținerea recurentei potrivit căreia detașarea intimatei-reclamante a încetat la 01.04.2009. Există o adresă emisă de "TOTAL " prin care se solicită revocarea ordinului de detașare începând cu 01.03.2009 (fila 35 dosar fond), însă, în condițiile în care nu a fost dispusă către Spitalul CF I (în calitate de angajator care a dispus detașarea, conform art.45 din Codul muncii ), ci, dimpotrivă, acesta s-a opus revocării (adresa 2562/31.03.2009 de la fila 36 dosar fond), revocarea nu a produs efecte față de salariat. Mai mult, așa cum rezultă din foile de pontaj aflate la filele 62-63 dosar fond, intimata-reclamantă a prestat muncă în favoarea "TOTAL " și în lunile martie-aprilie 2009, astfel încât în mod corect prima instanță i-a acordat drepturile salariale restante cuvenite pentru această perioadă, în conformitate cu prevederile art.43 alin.5, art.154 alin.1, art.156 și art.163 din Codul muncii.
Raportat tuturor considerentelor expuse, constatând că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs invocate, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea de Apel va respinge recursul declarat de pârâtă și va menține sentința instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta TOTAL Tunari împotriva sentinței civile nr. 1667 din 28.10.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
15.01.2010 - 02 ex.
Tribunalul Iași -
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Nelida Cristina Moruzi, Cristina
