Drepturi salariale (banesti). Decizia 30/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 30
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SA B, ( fostă SA), prin reprezentant legal și Asociații, cu sediul în B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2456 din 29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna nr.308, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă SA, intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, fostă SC SA B, solicitand instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 8615,8 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate și 265,8 lei cu titlu de daune materiale, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la data scadenței a sumei datorate în raport de indicele de inflație.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei, ocazie cu care, pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu i-au fost acordate.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, afirmând că primele respective au fost incluse în salariul de bază al reclamantului, începând cu anul 2003.
Prin sentința civilă nr. 2456 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate în sumă de 8350 lei reprezentând prima de C pe anii 2005-2007 și prima de Paști pe anii 2006-2007 sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit actelor existente la dosar, reclamantul a fost salariatul pârâtei, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentari pentru Paști și
Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
A mai reținut instanța de fond că din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că reclamantul a fost salariatul pârâtei însă, în nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantului, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea pentru că în realitate primele de sărbători nu au fost incluse în salariu numai în anul 2003 ci și ulterior și ca urmare o plată dublă nu este justificată.
A mai pretins recurenta că în oricare din ipoteze cuantumul primelor nu este echivalent cu salariul mediu pe unitate așa cum s-a reținut la fond ci reprezintă echivalentul unui salariu de bază mediu brut pe unitate așa cum se prevede în mod expres în art.168.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul de față este nefondat.
În conformitate cu art.168 alin.1 2004 cu ocazia sărbătorilor de Paște și C salariații unității recurente beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate, menționându-se că înainte de fiecare eveniment vor avea loc negocieri cu în vederea stabilirii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
A 2 al aceluiași articol face mențiunea că pentru anul 2003 suplimentările salariale sus-menționate au fost incluse în salariul de bază.
Aceste dispoziții au fost reluate și în pe anii 2005, 2006, 2007.
În ipoteza în care primele de sărbători ar fi fost incluse în salariu și pentru anii următori, acest lucru ar fi trebuit să fie prevăzut în CCM la fel ca pentru anul 2003, ori acest lucru nu apare menționat în niciunul din aceste contracte.
Concluzia care se desprinde din interpretarea acestor prevederi contractuale este aceea că primele de sărbători urmau să fie calculate și plătite separat, excepție făcând doar anul 2003, ori dacă lucrurile ar fi stat așa cum pretinde recurenta și respectivele prime ar fi fost incluse în salariu, aceasta avea obligația să probeze acest lucru și să arate prin macheta de calcul a salariului reclamantului că la stabilirea cuantumului acestuia s-au avut în vedere și sumele reprezentând primele de sărbători.
În raport cu aceste considerente prima critică a recursului este nefondată.
Cu privire la cea de a doua critică, Curtea reține că într-adevăr potrivit prevederilor contractuale citate mai sus, cuantumul primelor a fost determinat ca fiind echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate calculat la nivelul lunii anterioare efectuării plății și nu un salariu mediu pe unitate care include pe lângă salariul de bază și sporurile, așa cum s-a calculat la instanța de fond, astfel că în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va obliga pârâta la plata primelor de Paști și C conform disp.art. 168 din Contractul colectiv de muncă în raport de salariul de bază mediu brut pe unitate.
Totodată, va menține restul dispozițiilor sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SA B, ( fostă SA), prin reprezentant legal și Asociații, cu sediul în B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2456 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna nr.308, județul P, și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că va obliga pârâta la plata primelor de Paști și C conform disp.art. 168 din Contractul colectiv de muncă în raport de salariul de bază mediu brut pe unitate.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
--- - - - -- -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. TL/SȘ
3 ex./21.01.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
