Drepturi salariale (banesti). Decizia 335/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 335/CM
Ședința publică din 09 Iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurentul reclamant, cu domiciliul ales la Judecătoria Mangalia.-, județul C și MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.676/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții, toți cu domiciliul ales în M,- și intimații pârâți STATUL R - MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin cu sediul în C, str.- nr.18, județul C, CURTEA DE APEL CONSTANTA, cu sediul în C,-, județul C, TRIBUNALUL CONSTANTA, cu sediul în C,-, jud. și CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, sector 1, nr.1-3, având ca obiect spor 50%.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod pr.civilă.
Ambele recursuri sunt declarate în termen, motivate și scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că recurentul pârât Ministerul Justiției a depus la dosar prin fax la data de 5.06.2009, întâmpinare la recursul formulat de reclamantul.
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererile declarative de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
CURTEA:
Din actele și lucrările dosarului, Curtea retine următoarele:
Reclamanții, -, -, au chemat în judecată pe pârâții Statul R Prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANTA, TRIBUNALUL CONSTANTA și Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar, la plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihica prevăzut de art.47 din Legea 50/1996, de 50% din indemnizația brută de încadrare, începând cu luna august 2004 și până în prezent, precum șipe viitor.
Au arătat că, potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specializate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar", text care, prin OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare a magistraților.
Pentru personalul auxiliar de specialitate au rămas în vigoare însă, dispozițiile Legii nr.50/1996, aceste dispoziții fiind abrogate de abia la intrarea în vigoare a OG nr.8/2007, ordonanță ce reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor.
Menționează reclamanții, că deși prin art.1 pcr.42 din OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres, procedându-se astfel au fost încălcate atât normele Constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispoz. Legii 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
La data stabilirii acestui drept în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea în condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a arătat că cererea nu poate fi primită întrucât acordarea de îndemnizații și majorare drepturi salariale trebuie să fie făcută în limita sumelor disponibile în bugetul instituției și drept urmare, admiterea acțiunii și obligarea instituției publice la plata unor sume ce nu se regăsesc în bugetul aprobat face ca hotărârea pronunțată să fie imposibil de executat, iar execuția bugetară nu se poate face decât în limita fondurilor aprobate. Pe de alta parte, reclamanții nu se afla in raporturi de munca cu Ministerul Finanțelor astfel ca se solicita a se constata lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Ministerul Justiției a depus de asemenea întâmpinare, prin care a arătat că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate total și explicit prin OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr.425 din 01.09.2000 și intrată în vigoare la 01.10.2000.
A precizat că Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe dispune: "În temeiul art.114 alin.1 din Constituția României, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a doua sesiune ordinară a anului 2000, să emită ordonanțe în următoarele domenii: Salarizare. 1. Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost introdus în Legea nr.50/1996 de OG nr.56/1997 care a completat OG nr.9/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, acte normative cu valoare egală OG 83/2000. A admite ca o ordonanță simplă precum cele menționate, nu ar putea modifica o lege ordinară ar da naștere unei succesiuni de excepții de neconstituționalitate vădit neîntemeiate.
S-a arătat că OG 83/2000, față de reglementările Legii 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, a mărit în mod substanțial atât valoarea de referință sectorială pentru stabilirea indemnizațiilor magistraților din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, precum și ale personalului auxiliar de specialitate, cât și coeficientul de multiplicare.
Prin sentința civilă nr.767/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-,s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, -, în contradictoriu cu pârâții Statul R Prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANTA, TRIBUNALUL CONSTANTA și Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța către reclamanții, -, -, OG, și la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară pentru intervalul de timp 01.08.2004-14.09.2007, corespunzător perioadei efectiv lucrate.
A fost respinsă cererea în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și cererea formulată de reclamantul.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
Din adresa transmisă de Biroul de Resurse Umane al Tribunalului Constanța rezultă că reclamanții au calitatea de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Mangalia în sensul art.3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea cu excepția reclamantului care este angajat ca șofer și a reclamantelor - aprod, - agent procedural și - agent procedural.
Potrivit art.3 al.3 din Legea nr. 567/2004, sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod.
Dar, în Legea nr. 50/1996, la care se raportează reclamanții, agenții procedurali și aprozii erau incluși în categoria personalului auxiliar de specialitate - Anexa 2 pct.24 și 25.
De asemenea, în OG nr. 8/2007, Anexa 1A, pct.14 și 15, agentul procedural și aprodul sunt incluși în categoria personalului auxiliar.
Totodată, statutul acestor două categorii profesionale este reglementat de același act normativ - Legea nr. 567/2004.
Instanța de fond a constatat astfel, că în privința salarizării celer două categorii profesionale nu există diferențe, iar în cauză este vorba de un drept cu natură salarială astfel încât nici instanța nu poate face o distincție între acestea.
În conformitate cu art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, modificată și republicată, cu completările ulterioare,"Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin pct.42 din nr.OG 83/2000 s-a stabilit că se abrogă art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Instanța de fond a mai avut in vedere si decizia nr. 21 pronunțată în ședința din 10 martie 2008, de Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, decizie prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție si s-a constatat "că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Pentru aceste considerente a fost admisa acțiunea reclamanților ca întemeiată, cu excepția reclamantului, a cărui cerere a fost respinsa deoarece acesta are calitatea de personal contractual, nu face parte din personalul auxiliar al instanțelor, are un statut diferit, reglementat de Codul Muncii, astfel încât nu poate beneficia de aceste drepturi. Această categorie profesională nu era cuprinsă în Anexa 2 din Legea nr. 50/1996.
In conformitate cu disp. art. 282 din Codul Muncii, s-a respins cererea îndreptată împotriva Statului R pentru lipsa calității procesuale a acestuia, având în vedere că între reclamanți și acest pârât nu există raporturi de muncă sau asimilate acestora.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs, reclamantul si Ministerul Justitiției
1.Recurentul reclamant a formulat critici in raport de disp. art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Arata recurentul, ca instanța de fond nu a avut in vedere disp. OG nr. 8/2007, respectiv anexa 1b pct. 13 si anexa 1c, din care rezulta ca si soferii fac parte din categoria personalului auxiliar.
2.Ministerul Justiției critica sentința arătând că este pronunțată cu aplicarea greșita a legii precum și în raport de greșita soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune deoarece in conf. cu disp. art. 12 din Decret 167/1958, "in cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestații se stinge printr- prescripție deosebita".
Prin urmare, recurenta solicita a se constata ca fiind prescrise pretențiile aferente perioadei 01.08.2004-14.09.2004.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate si de materialul probator administrat, Curtea constată următoarele:
Cu referire la recursul Ministerului Justitiei:
- In ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, Curtea constată că în raport de data înregistrării acțiunii la instanța de fond, respectiv 14.09.2007, reclamanții puteau pretinde plata drepturilor restante doar pe 3 ani in urma, astfel ca in conf. cu disp. art. 304 pct. 9 raportat la art. 3 din Decret 167/1958, va fi admis recursul declarat de Ministerul Justiției și modificată sentința recurată în sensul respingerii ca fiind prescrise, pretențiile care exced acestei perioade, respectiv 01.08.2004-14.09.2004.
- In ce privește pe reclamantele (aprod), (agent procedural) si (agent procedural), acestea nu puteau beneficia de spor de risc si suprasolicitare neuropsihica în condițiile în care, așa cum retine și instanța de fond, funcțiile de aprod și de agent procedural erau atribuite personalului conex pana la OG nr. 8/2007.
Astfel, prin art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004, agentul procedural și aprodul făceau parte din categoria personalului conex, astfel ca pana in februarie 2007 când aceste funcții au fost incluse în Anexa nr. IAp ct. 14 si 15 la OG nr. 8/2007, pretențiile acestor reclamanți în legătură cu plata sporului de risc și suprasolicitare nu are temei juridic.
Intrucât acești reclamanți nu făceau parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, care a fost avuta in vedere de ICCJ când a soluționat recursul in interesul legii, urmează a fi modificată sentința si din acest punct de vedere și pe cale de consecință va fi respinsă ca nefondată acțiunea acestor reclamanți.
- In legătură cu pretențiile reclamanților privind plata sporului de 50%, după intrarea in vigoare a OG nr. 8/2007, Curtea apreciază ca acestea sunt nefondate având în vedere următoarele:
Începând cu 1.02.2007, drepturile salariale ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea sunt reglementate prin Ordonanța de Guvern nr.8/24.01.2007 aprobată prin Legea nr.247/2007.
Prin Legea nr.502/28.12.2006 Guvernul a fost abilitat prin art. III pct.7, să emită ordonanță privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Prin dispozițiile art.30 lit.-a din nr.OG8/2007 s-a prevăzut că: "la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se abrogă Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești cu modificările și completările ulterioare".
Noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, nu mai prevede acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică către personalul auxiliar.
Prin urmare, conform legii de abilitare nr.502/2006, intenția legiuitorului a fost de a reglementa o nouă lege de salarizare a personalului auxiliar și de a abroga dispozițiile din Legea nr.50/1996 referitoare la salarizarea acestuia.
Curtea constată că după intrarea în vigoare a nr.OG8/2007, respectiv februarie 2007, nu mai există temei juridic pentru acordarea sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel ca va fi modificata sentința pronunțată de Tribunal si sub acest aspect.
Cu referire la recursul declarat de recurentul reclamant:
Instanța de fond a analizat cererea reclamantului in raport de temeiul juridic invocat si de decizia nr. 21/10.03.2008 prin care s-a soluționat recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă, pentru interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, in care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate - au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin urmare, în condițiile în care reclamantul ocupă funcția de șofer si nu face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate,acesta nu poate pretinde un spor care nu este prevăzut pentru aceasta categorie profesionala.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de recurentul reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTER MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DE CIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la Judecătoria Mangalia.-, județul C împotriva sentinței civile nr.676/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 676/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții, toți cu domiciliul ales în M,- și intimații pârâți STATUL R - MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin cu sediul în C, str.- nr.18, județul C, CURTEA DE APEL CONSTANTA, cu sediul în C,-, județul C, TRIBUNALUL CONSTANTA, cu sediul în C,-, jud. și CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, sector 1, nr.1-3, și cu intimatul recurent reclamant .
Respinge ca prescrisă cererea de obligare la plata sporului de 50% pe perioada 1.08.2004 - 14.09.2004, ca prescrisă.
Obligă pârâții la plata sporului de 50% către reclamanții, și până la 1.01.2005 și către ceilalți reclamanți până la 3.02.1007.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09.06.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud. /07.07.2009
Tehnored.gref.RD/4ex./08.07.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Jelena Zalman
