Drepturi salariale (banesti). Decizia 374/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 374
Ședința publică din data de 24 februarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
--- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul G, prin Cabinet avocatură, cu sediul în Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2029 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, sector 1, General nr. 11 Bis, și intimatul-reclamant, domiciliat în M,-, -C,.2,.12, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă SC SA, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației din 24.02.2009, lipsind recurentul-reclamant G și intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a depus cerere formulată de recurentul G prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Consilier juridic, pentru intimata-pârâtă SC SA, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru intimata-pârâtă SC SA, având cuvântul arată că potrivit Hotărârii nr. 14/31.03.2003 a Consiliului de Administrație, a fost introdusă în salariul de bază al fiecărui salariat suma de 700.000 lei vechi, iar suma rezultată a fost indexată cu procentul de 9,4%.
Totodată, precizează că în anul 2004, salariul mediu de bază pe societate a fost de 558 lei, sumă care a fost acoperită prin includerea în salariul de bază al fiecărui salariat a sumei de 700.000 lei, stabilind, astfel, cuantumul suplimentărilor salariale acordate de Paști și
Așadar, de la data includerii în salariu, primele au încetat să mai aibă identitate distinctă, devenind parte constitutivă a salariului de bază, sens în care prevederile contractului colectiv de muncă precizează la art. 176 alin.4 că fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
De asemenea, menționează că salariile majorate în anul 2003 nu au fost micșorate în anii 2004-2005, salariații beneficiind și pentru acești ani de suplimentări salariale acordate în tranșe lunare succesive, astfel că în mod concret după data de 31.12.2003 salariul reclamantului nu a fost redus la nivelul salariului din ianuarie 2003, iar drepturile salariale majorate au fost menținute și pentru anii 2004-2007.
Astfel, modalitatea de plată a fost în beneficiul salariaților prin acordarea drepturilor prevăzute de contractul colectiv în tranșe lunare, aceștia nefiind prejudiciați, ci au avut de câștigat, deoarece toate indexările salariale operate începând cu luna februarie 2003 și până în prezent sau, după caz, până la concediere, s-au făcut asupra unor venituri mărite prin includerea în salarii a acestor suplimentări, situație în care acordarea primelor în acest sens a contribuit și la creșterea diverselor sporuri acordate prin aplicarea acestora la un salariu de bază mai mare.
În sensul celor stipulate mai sus au fost și concluziile expertului contabil care a efectuat expertiza judiciară în cauză, dar și concluziile celorlalți experți numiți în cauze similare la Tribunalul Dâmbovița.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată la plata următoarelor sume de bani: 8051,50 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând suplimentări salariale de Paști și C, 14040 lei reprezentând drepturi salariale - diferența dintre salariul minim pe unitate, prevăzut de contractul colectiv de muncă, aferent funcției deținute la data concedierii și cel fixat de unitate pe ultimii trei ani.
Reclamantul a arătat că în calitate de salariat al pârâtei, în afara drepturilor salariale pentru munca prestată, trebuia să mai beneficieze și de suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, conform dispozițiilor art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă. Acest text de lege se regăsește în contractele colective încheiate la nivel de societate pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Aceste suplimentări salariale nu i-au fost plătite, motiv pentru care solicită acordarea lor.
Al doilea capăt de cerere privește diferența de salariu ce nu i-a fost acordată, având în vedere că salariul minim pe unitate, aferent funcției reclamantului, în baza art. 128 alin. 5, raportat la art. 129 alin. 3 din contractul colectiv de muncă nu i-a fost acordat în mod corespunzător.
La termenul de judecată din 19.08.2008 instanța a dispus conexarea la prezenta cauză a dosarului nr- având ca reclamant pe, reținându-se că obiectul și cauza au o strânsă legătură între ele, iar pârâta este aceeași în ambele dosare.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pârâta a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți invocând excepția tardivității introducerii acțiunii, întrucât în cauză sunt aplicabile prevederile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.
Pârâta a solicitat admiterea excepției tardivității introducerii cererii de chemare în judecată, întrucât potrivit art. 283 alin. 1 din Legea nr. 53/2000, cererile de chemare în judecată în vederea soluționării unui conflict de muncă, pot fi formulate în termen de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului de muncă ori a unor alte clauze ale acestuia.
Cu privire la drepturile bănești pretinse de reclamanți, apreciază pârâta că nici pe fondul cauzei acțiunea nu este întemeiată, întrucât potrivit Hotărârii nr. 14 din 31.03.2003 a Consiliului de Administrație al societății intimate, drepturile bănești prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM, au fost introduse în salariile de bază ale salariaților, respectiv fiecărui salariat i-a fost introdusă suma de 700.000 lei, după cum suma rezultată a fost indexată cu 9,4 %.
În anul 2004 salariul mediu de bază pe societate a fost de 558 lei, iar în carnetul de muncă al salariaților a fost operată la data de 31.03.2003 mențiunea " reașezat salariul conform Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 14".
După 31 decembrie 2003 salariile reclamanților nu au fost readuse la nivelul salariului din ianuarie 2003, iar drepturile salariale majorate au fost menținute și pentru anii 2004 - 2007.
Pârâta apreciază că admiterea acțiunii formulată de reclamanți ar însemna în fapt acordarea drepturilor prevăzute de art. 168 alin. 1 CCM, pentru a doua oară.
Referitor la capătul al doilea al cererii de chemare în judecată, pârâta arată că pretențiile reclamanților sunt întemeiate pe o interpretare trunchiată a art. 128 din CCM, respectiv prin neluarea în calcul a alin. 6 al acestui articol, care prevede că negocierile salariale se vor desfășura pornind de la un fond convenit printr-un act adițional ce vor face parte din prezentul contract.
reclamanților a fost negociat la angajare și reașezate după fiecare majorare a salariului, astfel că pârâta a acordat salariile negociate de salariați și prevăzute în contractele individuale de muncă.
Prin sentința civilă nr.2029/2.12.2008 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea reclamanților privind acordarea suplimentărilor salariale de C și Paști prevăzute de art.168 alin.1 din și a admis cererea reclamanților privind acordarea diferențelor salariale dintre salariul minim prevăzut de și cel efectiv acordat de pârâtă. Tribunalul a obligat pârâta la plata către reclamanți a diferențelor salariale conform raportului de expertiză întocmit de către expert astfel: G - 7.799 lei net actualizat, - 14.395 lei net actualizat.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că suplimentele salariale pentru Paști și C au fost incluse în salariul de bază, iar din expertiza contabilă rezultă că la nivelul anului 2003, începând cu 01.03.2003, suma de 700.000 lei a fost indexată cu procentul de majorare de 9,4%, iar suma reală cu care a crescut salariul de bază datorită introducerii primelor în salariu este de 765.800 lei.
A mai reținut că în perioada 2005-2007 fiecare salariat reclamant a beneficiat de un spor la salariul de bază de cel puțin 50%, primind 12 salarii lunare pe an fără a se lua în calcul prima de vacanță, că prin introducerea în salariul de bază în anul 2003 sumei de 700.000 lei în perioada 2003-2007, reclamanții au câștigat 5.406,80 lei mai mult decât suma primelor de C și Paști pe aceeași perioadă care a fost de 4.708 lei.
Cu privire la cuantumul salariilor neacordate reclamanților, prin necorelarea salariului de bază la nivelul cuvenit expertul precizează și calculează pentru perioada solicitată, valoarea brută și netă actualizată până la data de 30.09.2008 a diferențelor de salariu, menționând că salariul minim pe societate a fost majorat conform art.128 alin.5 din iar cu datele privind evoluția salariului minim pe societate, alineatele 3, 4 și informațiile din carnetele de muncă ale reclamanților a calculat sumele rezultate ca diferențe de încadrare sub salariul minim pe societate, conform indicelor de salarizare prevăzuți în anexa 3 și 3B din la nivel de unitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G, criticând-o ca netemeinică și nelegală în ce privește capătul de cerere referitor la primele de Paști și C conf. art.168 din CCM.
Susține recurentul că expertul desemnat în cauză nu a analizat corect actele dosarului, statele de plată și cuantumul salariului încasat și a constatat în mod eronat că primele de Paști și C au fost incluse în salariul de bază.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004 prevede în cuprinsul art.168, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C angajații SC SA urmează a beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.
Prin alin.2 al aceluiași articol, se prevedea ca pentru anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte au menținut pe anii 2004-2005-2006-2007 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005-2007, părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă la nivelul SNP SA au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă în cursul anilor 2005-2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
Intimata-pârâtă nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă și nu a achitat suplimentările salariale.
De asemenea, faptul că în Nota întocmită de Comisia Paritară SA se menționează că voința comună a părților a fost aceea că începând cu 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, nu înseamnă că aceste suplimentări au și fost introduse în salariile de bază, cât timp intimata-pârâtă nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
Expertul nu a analizat statele de plată astfel că analiza făcută reprezintă doar un punct de vedere al acestuia nesusținut de alte probe.
Pentru aceste considerente, curtea, văzând disp. art.3041și 312 alin.1 pr.civ. va admite recursul și va modifica în parte sentința, în sensul că va obliga pârâta și la plata către recurentul Gap rimelor de Paști 2005 - 2007 și C 2005 - 2006, conf. art.168 alin.1 CCM.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul G, prin Cabinet avocatură, cu sediul în Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2029 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, sector 1, General nr. 11 Bis, și intimatul-reclamant, domiciliat în M,-, -C,.2,.12, județul D, și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâta și la plata către recurentul Gap rimelor de Paști 2005-2007 și de C 2005 - 2006, conform, disp. art. 168 CCM.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Red. /SȘ
3 ex./18.03.2009
f-
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
