Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 375/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 375

Ședința publică din data de 24 februarie 2009

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

-- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, G, și, toți prin reprezentant legal cu domiciliul ales în Scăieni, Intrarea Pieții nr. 3,. 12B,.A,.1,.7, județul P și de pârâta SC SA, prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII cu sediul în B, sector 1, nr. 19,. 3,.7, împotriva sentinței civile nr. 2838 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA, reprezentată de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. -/19.02.2009, lipsind recurenții-reclamanți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-au depus concluzii scrise formulate de recurenții-reclamanți, la care s-a anexat sume cuvenite - Anexa 2, privind pe reclamanți.

Totodată, se mai învederează că s-au depus concluzii scrise și din partea pârâtei, la care s-a depus un set de acte, respectiv: adresa nr. 1231/17.03.2008 emisă de; adresa nr. 46/01.04.2008 emisă de; adresa nr. 938/1.04.2008 emisă de SC SA, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, certificat de înregistrare mențiuni eliberat la 4.04.2008; încheierea nr. 28702 pronunțată în ședința din data de 02.04.2008.

Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA, având cuvântul solicită admiterea recursului și respingerea cererii de chemare în judecată, iar față de recursul declarat de reclamanți, solicită respingerea acestuia ca nefondat.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la nr.1002/105/19.02.2008, pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâta SC SA în prezent SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata diferențelor de drepturi salariale prevăzute în CCM, a c/valorii muncii suplimentare (zi/noapte) prestate peste programul normal de lucru, cu aplicarea sporurilor legale aferente și indexate cu dobandă de referință BNR, pentru perioada februarie 2005-februarie 2008, precum și a cheltuielilor de judecată.

In motivarea acțiunii reclamantii au arătat că sunt salariatii pârâtei, însă aceasta nu le-a achitat toate diferențele de drepturi salariale prevăzute în CCM și nici sporurile pentru orele suplimentare prestate, ore pentru care nu au beneficiat de compensații în bani sau zile libere plătite.

In cauză s-au administrat probe cu acte și expertiză salarizare.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.2838 din 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, G, toți prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâta SC SA în prezent SC SA, a fost bligată pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând diferența dintre salariul încasat și cel cuvenit conform CCM la nivel de societate și muncă suplimentară aferente perioadei februarie 2005- ianuarie 2008, sume nete actualizate conform expertizei, după cum urmează: - 6764 lei; -3089 lei; -4392 lei; - 3819 lei; - 4021 lei; - 2717 lei; - 3210 lei; - 3159 lei; - 3512 lei; G - 3698 lei; - 2888 lei; - 2306 lei si - 4162 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit actelor existente la dosar și raportului de expertiză salarizare, reclamanții sunt salariații pârâtei, îndeplinind funcția de șoferi și tinichigiu auto, ocazie cu care nu au încasat în perioada februarie 2005 - ianuarie 2008 drepturile salariale reprezentând diferențe dintre salariul încasat și cel cuvenit conform CCM la nivel de societate, au prestat ore suplimentare, având dreptul să beneficieze de sporurile de muncă grea, de tură, de noapte, drepturi pe care pârâta nu le-a achitat, datorându-le reclamanților suma totală netă actualizată cu titlu de diferențe salariale, ore suplimentare, sporurile sus-menționate de: - 6764 lei; - 3089 lei; - 4392 lei; - 3819 lei; - 4021 lei; - 2717 lei; - 3210 lei; - 3159 lei; - 3512 lei; G - 3698 lei; - 2888 lei; - 2306 lei si - 4162 lei.

A mai reținut instanța de fond că disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o

suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.

De asemenea, instanța de fond mai reținut că disp.art.155 și urm. Codul muncii prevăd că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri, inclusiv sporurile pentru ore suplimentare de muncă grea, de noapte, de tură, iar în baza art.128 și urm. din CCM se stabilește că salariul de bază minim în cadrul SA este de minim 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat, salariații beneficiind și de sporurile pentru condiții grele de muncă și de alte sporuri prevăzute în CCM.

A apreciat instanța de fond că din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reclamanții sunt salariații pârâtei însă, în perioada februarie 2005- ianuarie 2008 nu au încasat toate drepturile salariale ce li se cuveneau cu titlu de diferențe salariale, ore suplimentare, spor de muncă grea, spor de tură, spor de noapte sus-menționate, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamanților cu titlu de diferențe drepturi salariale nete actualizate, calculate în baza raportului de expertiză efectuat în cauză, inclusiv munca suplimentară, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.

Prin urmare tribunalul, în baza Contractelor colective sus-menționate și a art.161 și urm. Codul muncii, a admis acțiunea după cum s-a arătat mai sus.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal atât reclamanții cât și pârâta.

Reclamanții au criticat sentința sub aspectul reținerii greșite a sumelor pe care pârâta le datoarează fiecărui reclamant întrucât, deși în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă, prima instanță a obligat pârâta numai la plata sumelor reprezentând actualizarea sumelor cuvenite cu titlul de diferențe salariale conform expertizei, sens în care au solicitat admiterea recursului conform celor precizate.

Pârâta SC a criticat sentința sub aspectul greșitei rețineri a temeiniciei acțiunii.

A arătat recurenta că âncepând cu anul 2003 salariile de bază au fost stabilite potrivit prevederilor art.129 alin.4 din CCM aplicabil și protocoalelor încheiate, astfel încât acțiunea formulată este neîntemeiată, sens în care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză și disp.art.3041Cod procedură civilă, constată că recursurile sunt fondate, potrivit considerentelor ce urmează:

Prima instanță a fost investită cu soluționarea cererii formulată de către reclamanți privind plata unor diferențe salariale, sume supuse actualizării.

În cauză s-a efectuat o expertiză contabilă care a statuat asupra sumelor cuvenite reclamanților, sume precizate distinct pentru fiecare dintre reclamanți, fiind

indicată în acest mod și suma care reprezintă actualizarea diferențelor salariale neacordate.

Prima instanță, însă, pronunțând soluția recurată, a avut în vedere numai sumele reprezentând actualizarea și numai la plata acestora dispunând obligarea pârâtei nepronunțându-se, deci, asupra fondului litigiului, respectiv a diferențelor salariale solicitate.

Astfel, instanța de recurs nu poate efectua o verificare a sentinței în ceea ce privește dezlegarea pricinii dedusă judecății, neputând aprecia dacă sporurile solicitate de către reclamanți au fost plătite sau nu, prima instanță nemotivând de ce solicitările reclamanților au fost admise parțial.

Pentru aceste considerente și pentru respectarea dreptului părților la două grade de jurisdicție, Curtea, conform disp.art.312 al.1,2,3,5 Cod procedură civilă, constată că recursurile sunt fondate sub acest aspect, sens în care le va admite, va casa hotărârea recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal, urmând ca prima instanță să se pronunțe asupra fondului cauzei și să admnistreze toate probatoriile ce se vor considera necesare pentru justa soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de reclamanții, G, și, toți prin reprezentant legal cu domiciliul ales în Scăieni, Intrarea Pieții nr.3,. 12B,.A,.1,.7, județul P și de pârâta SC SA, prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII cu sediul în B, sector 1, nr. 19,. 3,.7, împotriva sentinței civile nr. 2838 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 24 februarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

--- - - - -- -

Grefier,

Red./ Tehnored.

3 ex./20.03.2009

dosar fond - - Tribunalul Prahova

judecători fond -;

Operator de date cu caracter personal/ Număr notificare 3120/2006

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 375/2009. Curtea de Apel Ploiesti