Pretentii civile. Speta. Decizia 373/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 373
Ședința publică din data de 24 februarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
-- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 3129 din 08 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă () domiciliată în P,-,. 2..B,. 36, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA, reprezentată de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale din 04.02.2009, lipsind intimata-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul arată că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea referitor la drepturile salariale reprezentând prima de C 2006, față de împrejurarea că la data de 30.11.2006 a încetat contractul individual de muncă cu reclamanta, motiv pentru care solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și respingerea acțiunii, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii cu privire la prima de C 2006 și obligarea recurentei la sumele de bani comunicate ca fiind salariul de bază mediu pe societate, cu mențiunea că aceste sume sunt brute.
Cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe cale separată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 5100 lei drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând prime de Paști și C, sumă ce urmează a fi reactualizată conform indicelui de inflație de la data scadenței la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că începând cu anul 2003 suplimentările bănești au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă, invocând și excepția prescripției dreptului la acțiune, susținând că sunt aplicabile disp.art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii în sensul că cererile pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă, ori a unor clauze ale acestuia, excepție pusă în discuția părților și unită cu fondul.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 3129 din 08 decembrie 2008, Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare, a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma netă de 3134 lei reprezentând val. primelor de Paști și C pentru perioada 2005-2006, suma urmând a fi actualizată potrivit indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Totodată, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost salariata pârâtei până în anul 2006, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paști și C aferente perioadei 2005-2006, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 168 din Contractul colectiv de muncă.
Împotriva acestei sentințe, societatea pârâtă a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând în principal modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar modificarea în parte a hotărârii și reducerea cuantumului sumelor solicitate la nivelul salariului de bază mediu pe societate, așa cum a fost comunicat de pârâtă.
Criticând sentința, pârâta a susținut că dreptul la acțiune al reclamantului este prescris în raport de prevederile art. 283 alin. 1 lit.e din Codul muncii, termen care este doar de 6 luni, iar pe fond acțiunea nu este întemeiată deoarece suplimentările salariale pretinse prin acțiune au fost incluse în salariile plătite reclamantei așa cum a stabilit și comisia Paritară la data de 18 iunie 2007 cu prilejul notei întocmite.
În același timp, instanța de fond a acordat drepturile solicitate la nivelul salariului mediu brut, care includ și sporuri - nu la cel al salariului de bază mediu pe societate comunicat de pârâtă.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul de față nu este fondat.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii privind termenul de prescripție de 6 luni, ci un termen de 3 ani conform art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata unor drepturi salariale și nu un litigiu relativ la neexecutarea unui contract colectiv de muncă sau unor clauze ale acestuia.
Pe fond, din nici o probă a dosarului nu rezultă că suplimentările salariale solicitate au fost incluse în salariu în condițiile în care potrivit disp.art. 287 din Codul muncii sarcina probei privind plata drepturilor salariale revine angajatorului, iar nota Comisiei Paritare invocată de pârâtă nu este de natură să răstoarne sarcina probei cu atât mai mult cu cât aceasta a fost întocmită la 18 iunie 2007 cu toate că perioada în litigiu este anterioară, pentru anii 2005-2006.
Nu are temei probatoriu nici motivul de recurs privind acordarea unor drepturi salariale egale cu salariile medii brute, în care se includ și sporuri, ci doar salarii medii pe societate (fără astfel de sporuri), care de altfel au și fost comunicate de pârâtă ca atare (fila 42 dosar fond) pentru perioada în litigiu, care au fost preluate ca atare de instanță.
Așadar, niciunul din motivele de recurs invocate de pârâtă nu este fondat, sentința atacată fiind legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând motive de nulitate ale soluției pronunțate la fond, în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 3129 din 08 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă () domiciliată în P,-,. 2..B,. 36, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
--- - - - -- -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. TL/SȘ
2 ex./5.03.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
