Drepturi salariale (banesti). Decizia 4623/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1845/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 4623R
Ședința publică de la 22 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.67 din data de 19.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, având ca obiect "drepturi bănești spor de 30%-40%".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Curtea având în vedere faptul că prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 67/19.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, si, in contradictoriu cu paratul MINISTERUL JUSTITIEI, care a fost obligat la plata catre reclamanti a drepturilor banesti constand in sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara aferenta perioadei aprilie 2002-aprilie 2004, sume la care se va aplica dobanda legala de la data scadentei la data platii efective. A fost espinsa cererea privind actualizarea cu rata inflatiei, ca neintemeiata.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. sentinta civila nr. 1283 din data de 17.10.2007, pronuntata de catre Tribunalul B - Sectia a -a Conflicte de munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. 9836/3/LM/2007, s-a admis, in parte, actiunea precizata formulata de reclamantii, a, a, impotriva paratilor Ministerul Justitiei si Tribunalul B; s-au obligat paratii Ministerul Justitiei si Tribunalul B la plata catre reclamantii, si a drepturilor banesti in cuantum net constand in sporul de 40% din indemnizatia de incadrare lunara bruta pentru perioada 01.05.2004-01.04.2006 si la plata catre ceilalti reclamanti a drepturilor banesti in suma constand in sporul de 30% si respectiv de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, aferent perioadei 01.04.2002-01.04.2006, sume actualizate cu indicele de inflatie si care vor fi actualizate in continuare pana la plata efectiva, astfel cum au fost stipulate in dispozitivul sentintei; s-a respins, ca neintemeiata, cererea de acordare a dobanzii legale: s-a respins, ca nefondata, cererea reclamantilor, si, prin mandatar comun, impotriva paratilor Ministerul Justitiei si Tribunalului B, privind acordarea drepturilor banesti pentru perioada anterioara 01.05.2004; s-a admis cererea de chemare in garantie formulata de paratul Ministerul Justitiei impotriva Ministerului Economiei si Finantelor; s-a obligat Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile necesare achitarii sumelor cuvenite reclamantilor; s-a respins actiunea reclamantilor impotriva paratului Ministerul Economiei si Finantelor ca fiind formulata fata de o persoana fara calitate procesuala pasiva si s-a obligat paratii la plata sumei de 8.400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanti (300 lei pentru fiecare reclamant).
mpotriva acestei sentinte au formulat recurs reclamantii, a, (), si paratii Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justitiei, care au criticat-o pentru nelegalitate sub urmatoarele motive: Cererea reclamantilor, avand ca obiect acordarea drepturilor banesti pentru perioada anterioara datei de 1.05.2004 a fost gresit respinsa de catre prima instanta, retinandu-se in realitate lipsa calitatii procesuale pasive a paratului Tribunalul B, fara a cerceta fondul pretentiilor aferente perioadei anterioare datei de 1.05.2004 indreptate impotriva acestui parat. S-a sustinut ca motivele expuse de instanta in cuprinsul considerentelor hotararii sunt in vadita contradictie cu solutia pronuntata (art.304 pct.7C.pr.civ.).
Astfel, in ceea ce priveste cererea indreptata impotriva paratului Ministerul Justitiei, solutia Tribunalului d e respingere a cererii ca nefondata este gresita, intrucat nu s-au aratat in considerentele sentintei motivele avute in vedere in sprijinul acestei hotarari.
S-a sustinut ca instanta de fond a procedat in mod diferit in privinta pretentiilor aferente perioadei anterioare datei de 1.05.2004 fata de pretentiile ulterioare acestei date. Astfel, instanta a obligat paratii Ministerul Justitiei si Tribunalul B la plata drepturilor aferente perioadei 1.05.2004-1.04.2006, respingand pretentiile indreptate impotriva aceluiasi parat - Ministerul Justitiei pentru perioada imediat anterioara, fara a argumenta in vreun fel aceasta inconsecventa.
S-a mai aratat ca Ministerul Justitiei fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a institutiilor aflate sub autoritatea sa in calitatea de ordonator principal de credite, precum si a unitatilor subordonate; repartizeaza alocatiile bugetare ordonatorilor secundari de credite si controleaza modul de folosire a acestora.
Data fiind calitatea de ordonator principal de credite a Ministerului Justitiei, instanta de fond era obligata sa analizeze pretentiile aferente perioadei anterioare datei de 1.05.2004 si sa le admita in contradictoriu cu acesta, avand in vedere aceleasi considerente ca si in cazul pretentiilor aferente perioadei de dupa 1.05.2004.
Hotararea Tribunalului a fost criticata de toti recurentii in ceea ce priveste respingerea ca neintemeiata a cererii lor privind acordarea dobanzii legale.
S-a aratat ca instanta de fond a ignorat modificarea cererii principale formulata in data de 12.10.2007, prin care reclamantii au cerut atat dobanda legala, cat si actualizarea cu indicele de inflatie, incalcandu-se astfel principiul disponibilitatii.
S-a sustinut ca instanta de fond era obligata, in aplicarea corecta a principiului disponibilitatii, sa cont de ultima manifestare de vointa a reclamantilor, din data de 12.10.2007 si sa oblige paratii la plata drepturilor salariale restante, actualizate cu indicele de inflatie, precum si la plata dobanzii legale aferente debitului principal, cumulul dobanzii cu actualizarea pe baza indicelui de inflatie fiind admisibil, fiind vorba de institutii juridice diferite.
S-a invederat ca reactualizarea are menirea de a asigura acoperirea prejudiciului cauzat de deprecierea monedei nationale, iar dobanda reprezinta beneficiul nerealizat, ca urmare a neplatii la termen a drepturilor salariale de care reclamantii au fost lipsiti ca urmare a discriminarii.
In fine, s-a motivat ca reclamantii sunt indreptatiti la plata dobanzii legale si pentru perioada anterioara introducerii cererii de chemare in judecata, in conformitate cu prevederile art. 1088 alin.2 Cod civil, intrucat in speta, dobanda curge de drept, in conditiile in care prejudiciul pretins de catre reclamantii, se situeaza pe taram delictual, iar sumele solicitate reprezinta, in esenta, drepturi salariale, debitorul fiind de drept in intarziere.
Hotararea primei instante a fost recurata si de catre recurentii Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justitiei pentru motive de nelegalitate.
Prin decizia nr.836R/19.03.2008, Curtea de Apel B- Sectia a -a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins ca nefondate, recursurile declarate de recurentii Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justitiei, impotriva sentintei civile nr.1283 din data de 17.10.2007, pronuntata de Tribunalul B - Sectia a -a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, In dosarul nr.9836/3/LM/2007, in contradictoriu cu intimatii Tribunalul B, a, si si intimatii recurenti, a, (), ,; a admis recursul formulat de catre recurentii, si, Impotriva aceleiasi sentinte; a casat in parte, sentinta recurata si a trimis cauza la aceeasi instanta pentru rejudecarea cererii formulate de catre recurentii, si, in contradictoriu cu Ministerului Justitiei pentru perioada 1.04.2002 -1.05.2004; a constatat nul recursul formulat de catre recurentii, si, impotriva aceleiasi sentinte; a respins ca nefondat, recursul formulat impotriva aceleiasi sentinte de catre ceilalti recurenti-reclamanti, a, (), si a pastrat celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Referitor la criticile aduse hotararii recurate de catre recurentii reclamantii, si in ceea ce priveste acordarea drepturilor banesti aferente perioadei 1.04.2002 - 1.05.2004, Curtea a retinut ca acestea sunt fondate, intrucat prima instanta, ignorand principiul disponibilitatii, a omis sa se pronunte asupra acestor pretentii solicitate in contradictoriu cu paratul Ministerul Justitiei, care este ordonatorul principal de credite.
Cata vreme prima instanta gresit nu a intrat in cercetarea fondului cauzei privind pretentiile formulate de catre reclamantii recurenti mentionati, Curtea a admis recursul formulat de acestia, in raport de prevederile imperative ale art.312 alin.5 pr.civ. a casat hotararea recurata in parte si a trimis cauza la aceeasi instanta pentru rejudecarea acestei cereri ramasa nesolutionata, avand ca obiect plata drepturile banesti aferente perioadei 1.04.2002 -1.05.2004.-
In rejudecare, cauza a fost inregistrata la data de 16.05.2008 pe rolul Tribunalului B Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr-. Prin incheierea de sedinta din data de 4.07.2008, Tribunalul B Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a dispus In baza prevederilor art.l si II din OUG nr.75/2008 trimiterea cauzei spre competenta solutionare Curtii de Apel Cauza a fost pe rolul Curtii de Apel B - Sectia a -a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale la data de 10.07.2008, sub nr-.
Avand in vedere limitele casarii rezultate din considerentele deciziei civile nr.836R/19.03.2008, in acest stadiu procesual, prima instanta a analizat numai pretentiile reclamantilor, si, formulate in contradictoriu cu paratul Ministerul Justitiei, cauza fiind solutionata irevocabil sub celelalte aspecte, prin respingerea recursurilor celorlalte parti.
Potrivit art.4 alin.1 pct.X 4 din HG nr.83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, acesta fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a institutiilor aflate sub autoritatea sa in calitate de ordonator principal de credite, precum si a unitatilor subordonate, repartizeaza alocatiile bugetare ordonatorilor secundari de credite si controleaza modul de folosire a acestora.
Data fiind calitatea de ordonator principal de credite a Ministerului Justitiei, calitate conferita de textul mai sus citat, pretentiile aferente perioadei aprilie 2002-aprilie 2004 formulate in contradictoriu cu Ministerul Justitiei sunt intemeiate.
Astfel, prin art.28 alin.4 din OUG nr.43 din 2002, s-a prevazut dreptul personalului din cadrul Parchetului National Anticoruptie si al judecatorilor din compunerea completelor specializate in infractiunile de coruptie, de a primi un spor de 30% din indemnizatia de Incadrare bruta lunara pentru aceasta activitate. Prin OUG nr. 24/2004 s-a stabilit dreptul acestor categorii de magistrati de a beneficia de o majorare cu 40% a indemnizatiei de Incadrare bruta lunara. Legea nr. 508/2004 a extins beneficiul constand in sporul de 40% si pentru categorii de magistrati.
Aplicarea acestor acte normative a creat o inegalitate vadita si nejustificata la nivelul indemnizatiilor acordate magistratilor, incalcand astfel principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, consacrat de art.16 alin. 1 din Constitutia Romaniei, principiul egalitatii de tratament salarial pentru munca egala si eel al interzicerii oricarei discriminari, drepturi recunoscute si de actele internationale in materia drepturilor omului.
cerintei de imbunatatire a actului de justitie nu poate fi asigurata in conditii de inegalitate salariala, determinat de o apreciere diferita a implicarii magistratilor si a responsabilitatii lor in infaptuirea actului de justitie. Folosirea drept criteriu de diferentiere a tratamentului salarial pentru magistrati doar a apartenentei la anumite segmente restranse de realizare a justitiei nu se poate justifica atat timp cat varietatea cazurilor si a tipului de reactie necesara pentru asigurarea ordinii de drept presupun eforturi si riscuri profesionale in mai multe alte situatii decat cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferential.
Trebuie mentionat ca acest tratament salarial discriminatoriu a fost, la recomandarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, prin OUG nr. 27/2006, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor asistentilor si ale personalului asimilat acestora.
Avand in vedere decizia nr.VI/15.01.2007 pronuntata de Inalta C de Casatie si Justitie in interesul legii, Curtea constata ca cererea reclamantilor, privind acordarea sporului de 30% pentru perioada aprilie 2002-aprilie 2004 apare ca intemeiata.
Pentru asigurarea repararii integrale prejudiciului creat prin intarzierea in acordarea sumelor la nivelul sporurilor, sunt aplicabile dispozitiile art. 1088 Cod civil, care statueaza ca, creditorul obligatiei avand drept obiect o suma de bani, nu poate pretinde, drept echivalent al prejudiciului creat prin intarzierea la executare, decat dobanda stabilita de lege.
Cat priveste data de la care dobanda se acorda, aceasta este data scadentei, fata de natura salariala a despagubirilor pretinse, rezultate din raporturi juridice de munca, ceea ce pune debitorul-angajator de drept in intarziere, reglementarile civile (cum sunt cele referitoare la acordarea dobanzii) fiind incidente in materia raporturilor de munca numai in subsidiar si numai in masura in care nu contravin principiilor fundamentale ale egalitatii de tratament, protectiei salariatilor si bunei-credinte ce guverneaza aceste relatii, conform art. 5, 6 si 8 din Legea nr. 53/2003.
Nu se va dispune actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflatie, intrucat dobanda legala, stabilita in functie de nivelul de referinta a Bancii Nationale Romane, conform art. 3 din OG nr. 9/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 356/2002, reflecta si marimea inflatiei, in sensul ca majorarea acesteia determina si cresterea ratei dobanzii, in scopul compensarii reducerii puterii de cumparare a banilor.
In consecinta, potrivit celor anterior aratate, se va dispune ca la sumele acordate sa se aplice dobanda legala de la data scadentei pana la plata efectiva.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, susținând că hotărârea pronunțată de Tribunal prin care pârâții sunt obligați să plătească reclamanților stimulente financiare este criticabilă, întrucât neluarea in considerare a tuturor elementelor ce caracterizează situația care a determinat acest conflict conduce la o greșită aplicare a dispozițiilor legale, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul procedură civilă. In mod greșit a fost admisa actiunea incepand cu aprilie 2002. Astfel, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva "termenul prescriptiei este de 3 ani" daca nu exista alte prevederi legale derogatorii, iar conform art. 283 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003 cererile formulate in materia conflictelor de munca pot fi formulate "in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat".
In aceste conditii, in raport de data introducerii actiunii (10.11.2005), precum si in considerarea prevederilor art. 12 din DecretuI mentionat mai sus potrivit carora "in cazul cand un debitor este obligat la prestatiuni succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatiuni se stinge printr-o prescriptie deosebita", dreptul material la actiune al intimatilor, privind pretentiile solicitate pentru perioada 01.01.2002-10.11.2002 este prescris.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 304 pet 9 din Codul d e procedura civila raportat la art.312 alin. 3 din Codul d e procedura civila, se solicita admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei criticate, in sensul respingerii actiunii, ca fiind prescrisa, pentru perioada anterioara datei de 10.11.2002.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, conform art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Analiza cursului prescripției extinctive presupune, înainte de toate, cunoașterea începutului și sfârșitului acestei prescripții, adică a datei de la care începe să curgă prescripția extinctivă și, bineînțeles, a datei la care ea urmează să se împlinească.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 " prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. ", iar potrivit art. 1886: " Nici o prescripție nu poate începe a curge mai înainte de a se naște acțiunea supusă acestui mod de stingere."
In cauza, cererea de chemare in judecata a fost formulata la 10.11.2005, solicitându-se obligarea pârâților la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând suma echivalentă sporului de 30-40%, pentru perioade anterioare, începând cu 01.01.2002.
In baza art. 16 din Decretul nr. 167/1958, prescripția se întrerupe: a) prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcuta de cel in folosul căruia curge prescripția; b) prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanța judecătoreasca, ori la un organ de arbitraj, necompetent; c) printr-un act începător de executare.
Prin HG nr. 232 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 273 din 1 aprilie 2005, Guvernul României a recunoscut drepturile ce revin ca urmare a discriminărilor produse in sistem, prin plata sporului de 30-40%.
Acest act de recunoaștere a dreptului a cărui acțiune se prescrie operează numai in cazul sporului de 30-40%, determinand intreruperea termenului de prescriptie.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedura civila, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.67 din data de 19.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL BUCUREȘTI,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2ex/11.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Ignat Silvia GeorgianaJudecători:Ignat Silvia Georgiana, Călin Dragoș Alin