Drepturi salariale (banesti). Decizia 475/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 475/CM

Ședința publică din data de 19 august 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Mihaela Ganea Vanghelița Tase

- -

Grefier - - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 638/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI, cu sediul în-, județul T și intimata pârâtă, domiciliată în T,-, -. 3, județul T, având ca obiect drepturi bănești restituire salarii.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat și că intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri.

Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamanții Spitalul Județean de Urgență T și Direcția de Sănătate Publică a Județului T au chemat în judecată pârâta, solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 18.745 lei reprezentând salarii încasate în perioada februarie 2001-iulie 2007, pentru efectuarea rezidențiatului în contul Spitalului de Urgență

În motivare, reclamanții au arătat că în anul 2001, în urma participării la examenul de rezidențiat pe post, pârâta dr. a fost încadrată la Spitalul Județean de Urgență T, iar la data de 14 ianuarie 2001 fost încheiat contractul adițional la contractul individual de muncă, în conformitate cu prevederile Ministerului Sănătății.

S-a precizat că acest contract adițional prevede drepturi și obligații pentru ambele părți.

Au menționat reclamanții că s-au obligat să suporte, în condițiile legii, cheltuielile pentru drepturile salariale și pregătirea în specialitate a pârâtei pe întreaga perioadă a stagiului și a menținut postul timp de 5 ani - timp în care pârâta a fost pregătită în centrele universitare metodologice stabilite de Ministerul Sănătății.

Conform contractului adițional, obligația pârâtei era să lucreze în unitatea unde și-a ales postul - respectiv Spitalul Județean de Urgență T - cel puțin 5 ani de la data când a obținut titlul de medic specialist, nerespectarea obligației atrăgând plata unei despăgubiri reprezentând cheltuielile făcute de unitate cu plata drepturilor salariale și plata școlarizării.

De asemenea, s-a subliniat că, obligația medicului specialist să lucreze în postul ales este prevăzută expres în nr.OG 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului: " formați în urma promovării concursului de rezidențiat pe post sunt obligați să lucreze la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă, cel puțin un număr egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat.

Nerespectarea de către salariat a obligației asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat".

Au menționat reclamanții că, după obținerea titlului de medic specialist, pârâta dr. nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contractul adițional - respectiv de a lucra cel puțin 5 ani în cadrul Spitalului Județean de Urgență T, astfel, începând cu data de 5 mai 2008, doamna dr. solicitând încetarea contractului individual de muncă.

S-a mai arătat că, atribuțiile Direcției de Sănătate Publică Județene constau în repartizarea medicilor rezidenți la unitățile sanitare care au solicitat posturile respective și asigurarea drepturilor salariale de la bugetul de stat, de la titlul "Transferuri".

Reclamanții au precizat că, în cazul nerespectării obligației de a lucra în unitatea sanitară cu care a încheiat contractul individual de muncă, cel puțin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare finanțării rezidențiatului, medicul rezident este obligat să restituie salariile încasate în perioada efectuării specializării, iar restituirea sumei reprezentând salarii încasate în perioada efectuării rezidențiatului trebuie să se facă în contul unității sanitare care a acordat aceste drepturi.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile OG nr. 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

În dovedire au depus copii după următoarele înscrisuri: contractul individual de muncă, act adițional nr. 136 încheiat în data de 14 februarie 2001, adresa Ministerului Sănătății, Direcția Generală Management, Resurse Umane și Concursuri nr. VIII d/DB/1186/2 februarie 2001, adresa Ministerului Sănătății Publice, Direcția Generală Organizare, Resurse Umane, Dezvoltare Profesională și Salarizare nr. VIIId/EN/8271 din 29 decembrie 2006, cererea de demisie a doamnei dr., înregistrată la Spitalul Județean de Urgență T cu nr. 4504/15.04.2008 și nota de calcul venit perioada rezident dr..

În dovedire, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a arătat că, a solicitat încetarea contractului de muncă cu Spitalul Județean de Urgență T după ce, în prealabil, a obținut prin concurs un post de medic specialist la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase C, spital universitar subordonat aceluiași minister, dar pentru prezentarea la concurs a solicitat și a obținut acordul Colegiului Medicilor T, iar ministerul nu a restricționat în niciun fel înscrierea la concurs.

A mai arătat că, un alt argument care a stat la baza solicitării încetării contractului de muncă a fost și acela că, în baza Programului de restructurare a sistemului de sănătate publică pe termen mediu și elaborat în perioada 1996-2000 se prevedea că pentru anumite afecțiuni să se realizeze centre regionale, în care sens s-a înființat în anul 2003 Spitalul Clinic de Boli Infecțioase C, fără însă a prelua și secțiile din județele limitrofe, T etc.

S-a mai subliniat că, o altă dovadă o constituie și faptul că, la examenul de rezidențiat pe post din iunie 2008, Spitalul Județean de Urgență T nu a solicitat niciun post de medic rezident pentru secția de boli infecțioase în condițiile în care din cei patru medici specialiști, doi îndeplinesc condițiile de a ieși la pensie, creându-se astfel premisele desființării secției. A mai menționat și că, în anul 2000 când s-a înscris și a susținut examenul de rezidențiat pe postul scos la concurs de Spitalului Județean de Urgență T, funcționau două secții de boli infecțioase cu un număr corespunzător de paturi și medici specialiști, însă în prezent funcționează numai o secție de boli infecțioase și aceasta este pe cale să se desființeze sau să se transforme în ambulatoriu de specialitate, în condițiile în care numărul bolnavilor cu afecțiuni specifice nu s-a redus, ci aceștia caută să se trateze în alte spitale din țară.

Pârâta a mai menționat că, în afara motivelor enumerate se mai adaugă și repetatele atenționări ale managerului Spitalului Județean de Urgență T, că va reduce numărul de paturi și, implicit, numărul de posturi de medici specialiști, datorită indicatorilor slabi de performanță ale secției de boli infecțioase, fără a ține seama de o distribuire corectă a pacienților între secții (medicală și boli infecțioase), a sezonalității afecțiunilor ce se tratează în această secție, a asigurării cu medicamente de ultimă generație, a reactivilor de laborator pentru analizele specifice și nu în ultimul rând, a dotării cu un minim de aparatură.

Totodată, a mai menționat că, după obținerea rezultatului la concursul susținut la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase C, au procedat la o negociere a datei plecării, ținând seama de faptul că, din cei cinci medici specialiști ai secției de boli infecțioase, unul era în concediu de creștere a copilului și unul era în concediu de odihnă plecat în străinătate, iar pentru a asigura permanența a fost rugată să plece în primele zile ale lunii mai 2008, iar cererea de desfacere a contractului de muncă pe care a făcut-o, a fost acceptată întocmai, spitalul neripostând în niciun fel, așa că au constatat că desfacerea contractului de muncă cu art. 79 alin. 1 și 7 din Legea nr. 53/24 ianuarie 2003 ( Codul Muncii ), cum se menționează în cartea de muncă, era contrară prevederilor art. 79 alin. 4 și 7 din Legea nr. 53/24 ianuarie 2003 ( Codul Muncii ), deoarece depășea 15 zile calendaristice de la data înregistrării cererii.

În atare situație, a precizat pârâta că apreciază plecarea sa din spital și desfacerea contractului individual de muncă trebuia să se realizeze în condițiile art. 55 lit. "b" din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 ( Codul Muncii ), cu acordul părților, la data convenită de acestea și deci pretențiile Spitalului Județean de Urgență T, de a restitui nu numai suma de 10906 lei finanțată din "fonduri cu destinație specială" ale Casei de Asigurări de Sănătate, ci restituirea întregii sume de 18745 lei, nu își are temei. A precizat și că, prevederile dispoziției nr. 323 din 30 aprilie 2008, cu privire la încetarea activității, nu i s-au adus la cunoștință decât în data de 6 august 2008 când, în calitate de reclamantă, a solicitat în instanță anularea dispoziției de imputație nr. 322 din 30 aprilie 2008, pentru suma de 18745 lei, instanța dând curs favorabil solicitării prin sentința civilă nr. 1921 din 3 septembrie 2008, iar emiterea ei ulterioară, o confirmă și faptul că în cartea de muncă nu se face referire la Dispoziția nr. 323 din 30 aprilie 2008.

În apărare, pârâta a depus copii după următoarele înscrisuri: contractul individual de muncă nr. 4475/2001, act adițional nr. 136 din 14 februarie 2001, scrisoarea nr. VIIId/DB/1186/2 februarie 2001, scrisoarea Direcției de Sănătate Publică T nr. 1177 din 2 februarie 2001, scrisoarea nr. VIIId/17927/3 ianuarie 2006, scrisoarea nr. VIIId/EN/8271 din 29 decembrie 2006, certificat de confirmare ca medic specialist nr. VIIId/64248/8 ianuarie 2007, cerere de desfacere a contractului individual de muncă nr. 4504/15 aprilie 2008, copie ultima filă din cartea de muncă, dispoziția nr. 322/30 aprilie 2008, dispoziția nr. 323 din 30 aprilie 2008, hotărârea instanței de judecată secția civilă nr. 1921 în dosarul nr-.

La data de 15 aprilie 2009, reclamantul Spitalul Județean Tad epus concluzii scrise și angajamentul de plată dat la data de 29 aprilie 2008 de pârâtă, care nu poartă niciun număr de înregistrare.

În ședința de judecată din data de 15 aprilie 2009, instanța din oficiu a invocat excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei Direcția de Sănătate Publică T și excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada februarie 2001-17 februarie 2006.

Prin sentința civilă nr. 638/15 aprilie 2009, Tribunalul Tulceaa admis excepția lipsei calității procesuale active a Direcției de Sănătate Publică T și a respins acțiunea față de Direcția de Sănătate Publică T, pentru lipsa calității procesual active.

A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a constatat prescris dreptul la acțiune pentru perioada februarie 2001-17 februarie 2006.

A respins, ca nefondat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea sumei de bani reprezentând salarii încasate de aceasta, în perioada 18 februarie 2006-iulie 2007.

Soluționând excepțiile invocate și fondul cauzei, Tribunalul Tulceaa pronunțat sentința civilă nr. 638 din 15 aprilie 2009.

În baza acestei sentințe a fost admisă excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Direcția de Sănătate Publică T, respingând acțiunea față de aceasta pentru lipsa calității procesual active.

De asemenea, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune, constatând prescris dreptul la acțiune pentru perioada februarie 2001 -17 februarie 2006.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea sumei de bani reprezentând salariile încasate de aceasta, în perioada 18 februarie 2006-iulie 2007.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, Direcția de Sănătate Publică T nu are calitate procesual activă, întrucât raporturile de muncă s-au încheiat și modificat între reclamantul Spitalul Județean T și pârâta.

A fost respinsă acțiunea ca fiind prescrisă pentru perioada februarie 2001-17 februarie 2006, deoarece nu a fost introdusă în termenul prevăzut de lege, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.

Pentru perioada 17 februarie 2006-iulie 2007, acțiunea a fost respinsă ca nefondată, cu motivarea că în speță nu sunt incidente dispozițiile nr.OG 12 din 30 ianuarie 2008, știut fiind că legea civilă nu retroactivează.

În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 638 din 15 aprilie 2009, declarat recurs reclamantul Spitalul Județean de Urgență

Motivează recursul arătând că, în mod greșit instanța de fond a reținut că dreptul material la acțiune este prescris pentru perioada 2001-17 februarie 2006, întrucât dreptul la acțiune s-a născut la data când pârâta și-a dat demisia de la Spitalul Județean de Urgență

Referitor la temeiul juridic al acțiunii, instanța de fond, de asemenea greșit a reținut că în speță nu poate fi invocată nr.OG 12/2008, întrucât legea civilă nu retroactivează.

Recurentul a relatat în continuare că nr.OG 12/2008 în art. 3 alin. 3 stipulează că, "după obținerea titlului de specialist, aceștia sunt obligați să lucreze la unitatea sanitară cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puțin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare finalizării rezidențiatului în specialitatea pentru care s-a scos postul la concurs", iar conform art. 3 alin. (6), "ocuparea unui alt post decât cel pe care au fost confirmați ca rezidenți se poate face numai după îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (5). Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea materială a rezidentului".

Avându-se în vedere cele menționate mai sus, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și obligarea intimatei pârâte la restituirea sumei de 18.745 lei reprezentând salarii încasate în perioada 18 februarie 2001-iulie 2007 în contul Spitalului Județean de Urgență

Analizând sentința recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele:

Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, "dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost înaintat în termenul stabilit de lege".

Conform prevederilor art. 3 din același decret, termenul de prescripție este de 3 ani, iar dispozițiile art. 7 prevăd că prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.

dreptului la acțiune se produce în momentul în care titularul nu primește satisfacția la care este îndreptățit. Într-adevăr, până în momentul în care dreptul subiectiv nu este încălcat, titularul nu are nevoie de mijlocul juridic de ocrotire, care este dreptul la acțiune. Este de la sine înțeles că, până când raportul juridic se derulează în conformitate cu legea și voința părților, nu există rațiuni care să facă necesară apelarea la forța coercitivă, la forța de constrângere a statului pentru a obține protecția în privința dreptului subiectiv ori interesului legitim și, deci, declanșarea cursului prescripției extinctive nu ar avea sens.

Dimpotrivă, din momentul în care dreptului subiectiv ori interesului legitim i se aduce atingere prin încălcare, negare ori contestare, ori chiar în lipsa unei asemenea atingeri dreptul la acțiune trebuie exercitat, titularul dreptului poate cere restabilirea acestuia, apelând în acest scop la forța coercitivă a statului. Numai din acest moment se poate vorbi de o eventuală stare de pasivitate, de neglijență din partea titularului dreptului subiectiv încălcat sau contestat.

Cât timp dreptul la acțiune nu s-a născut, nu poate fi justificat niciun proces și dacă s-ar intenta s-ar putea invoca prematuritatea.

În speță, dreptul la acțiune al recurentului s-a născut în momentul în care pârâta și-a dat demisia, aducându-i la cunoștință acest fapt, prin depunerea cererii de demisie la data de 15 aprilie 2008, că începând cu 1 mai solicită încetarea contractului de muncă.

Deci, începând cu data de 5 mai 2008, s-a născut dreptul material la acțiune, în baza căruia recurentul o poate da în judecată pe pârâta intimată pentru a fi obligată la plata drepturilor salariale pentru perioada indicată în acțiune.

În această situație, curtea constată că dreptul material la acțiune al recurentului nu este prescris, astfel cum a reținut instanța de fond.

Cum Tribunalul Tulcea, în mod greșit a soluționat procesul pe excepție, fără a intra în cercetarea fondului, instanța, în baza art. 312 pct. 4 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza pentru soluționarea în fond la Tribunalul Tulcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul civil declarat de recurentul reclamant SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 638/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI, cu sediul în-, județul T și intimata pârâtă, domiciliată în T,-, -. 3, județul

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 august 2009.

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea Vanghelița Tase

Judecător,

Grefier,

- -

Jud.fond. /

Red.dec.jud. /11.09.2009.

Tehnoredact.gref.

4 ex./15.09.2009.

Dosar nr-

Data: 15.09.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

CĂTRE,

TRIBUNALUL TULCEA - SECȚIA CIVILĂ

Vă înaintăm, alăturat, spre competentă soluționare dosarul civil nr-, care conține 37 file, privind recursul civil declarat de recurentul reclamant SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 638/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI, cu sediul în-, județul T și intimata pârâtă, domiciliată în T,-, -. 3, județul T, având ca obiect drepturi bănești restituire salarii, întrucât prin decizia civilă nr. 475/CM din 19.08.2009, s-a admis recursul civil declarat de recurentul reclamant Spitalul Județean de Urgență T, s-a casat sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

La dosarul nostru se află atașat dosarul nr- al Tribunalului Tulcea - 59 file.

PREȘEDINTE COMPLET, GREFIER,

- - - -

2 ex.

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Mihaela Ganea Vanghelița Tase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 475/2009. Curtea de Apel Constanta