Drepturi salariale (banesti). Decizia 525/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
OMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.525
Ședința publică din data de 20 martie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA - GRUP, prin reprezentant, ȘI ASOCIAȚII - B, Bd. - -, - House, nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2163 din 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în comuna, sat, nr.531, județ D, domiciliat în Târgoviște, str.-,.4..1, județ D, domiciliat în M,-, județ D, -, domiciliat în M, str.T,.26,.B,.37, județ D și G, domiciliat în M,-, -.15, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, pârâta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat de pârâta SC SA - GRUP împotriva sentinței civile nr.2163 din 16 decembrie 2008 Tribunalului Dâmbovița, constată următoarele:
Reclamanții, - și au chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând prime pentru sărbătorile de Paști și de C, începând cu Cul anului 2005, inclusiv Cul anului 2007.
În motivarea cererii reclamații au arătat că au fost salariații societății pârâte și că potrivit în afara salariului aceștia aveau dreptul cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C la câte o primă pe toată durata menționată în acțiune.
Aceste drepturi bănești nu le-au fost plătite de societatea pârâtă în mod nejustificat.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Dâmbovița prin sentința sus-menționată a admis acțiunea, a obligat pârâtă să plătească reclamanților primele pentru Paști și C începând cu data de 06.10.2005 până la data de 31.12.2007, conform art. 168 alin.1 CCM, reactualizate cu indicele de inflație la momentul plății efective, în raport cu perioada lucrată de reclamant.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în conformitate cu art.168 alin. 1 din CCM salariații societății pârâte aveau dreptul la prime de Paști și de C în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, iar din probele administrate a rezultat că includerea acestor prime în salariu a fost făcută numai în anul 2003, nu și ulterior, în condițiile în care prevederile art.168 au fost perpetuate în toate contractele colective încheiate în perioada 2004-2007.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a reținut excepția de prematuritate a acțiunii, deoarece sumele ce trebuiau achitate cu titlu de primă puteau fi plătite numai în condițiile negocierilor cu sindicatele care urmau să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior celor două evenimente și așa cum s-a dovedit aceste negocieri nu au avut loc.
Cea de-a doua critică a recursului se referă la greșita respingere a excepției de prescripție a acțiunii, motivat de faptul că, fiind vorba de drepturi prevăzute de CCM în cauză este incident termenul de prescripție de 6 luni prev. de art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.
Un alt motiv de recurs se referă la faptul că acțiunea trebuia respinsă ca neîntemeiată, deoarece sumele pretinse de reclamanți au fost deja încasate ca urmare a includerii acestor prime în salariu începând cu anul 2003.
Sub acest aspect, recurenta arată că potrivit art. 9 CCM interpretarea clauzelor acestui contract se face prin consens, iar potrivit art.10 soluționarea problemelor invite privind executarea contractului revine unei Comisii paritare, organ care a confirmat includerea în salariu a primelor solicitate prin acțiune.
În fine, se pretinde de către recurentă că în mod greșit instanța de fond a acordat prime care reprezintă echivalentul salariului mediu pe unitate în condițiile în care în conformitate cu art. 168 alin.1 CCM baza de calcul o reprezintă salariul de bază mediu brut pe unitate.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Excepția de prematuritate invocată de recurentă este neîntemeiată câtă vreme aceasta susține că sumele solicitate de reclamanți au fost deja achitate, ori dacă acestea au fost plătite nu se mai pune problema că nu s-a născut dreptul la acțiune.
Referitor la cealaltă excepție vizând prescripția dreptului material la acțiunea, Curtea reține că în cauză sunt incidente prevederile de la lit. c ale art. 283 Codul muncii și nu cele de la lit.e pentru că în materia drepturilor salariale neacordate există un termen unic de prescripție de 3 ani fiind de neconceput ca pentru drepturile salariale să existe mai multe termene de prescripție în raport cu natura actului în care acestea își au izvorul.
Legat de fondul cauzei, Curtea va reține că apărările recurentei nu au fost înlăturate de plano, aceasta având posibilitatea să facă dovada că sporurile salariale solicitate au fost incluse în salariu așa cum s-a pretins și că sub acest aspect cele reținute de Comisia paritară corespund adevărului.
Pe aceeași linie de idei nu trebuie uitat faptul că în raport cu art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, respectiv recurentei.
Nici ultima critică a recursului nu este fondată deoarece în dispozitivul sentinței se prevede în mod expres că vor fi plătite sumele prevăzute de art.168 CCM respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu brut și nu al unui salariu mediu brut pe unitate pentru fiecare, așa cum greșit prevede recurenta.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA - GRUP, prin reprezentant, ȘI ASOCIAȚII - B, Bd. - -, - House, nr.4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.2163 din 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în comuna, sat, nr.531, județ D, domiciliat în Târgoviște, str.-,.4..1, județ D, domiciliat în M,-, județ D, -, domiciliat în M, str.T,.26,.B,.37, județ D și G, domiciliat în M,-, -.15, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Tehnored./
2ex./25.03.2009
f- - Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
