Drepturi salariale (banesti). Decizia 56/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 56/
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Gabriela Valentina Baciu
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 3: George
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul CONSILIUL LOCAL împotriva sentinței civile nr. 1411/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta, cu pârâtaGRĂDINIȚA NR. 41 ""și chematul în garanțieINSPECTORATUL ȘCOLAR, în litigiu de muncă având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,în sensul că este primul termen de judecată în recurs; recursul civil este declarat și motivat în termen; scutit de plata taxei judiciare de timbru; intimata-reclamantă a depus la dosar la data de 07.01.2010 concluzii scrise ce solicită a fi avute în vedere la pronunțarea deciziei și a solicitat judecarea cauzei conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 30.06.2009, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului G și Grădinița nr. 41 "" G plata drepturilor salariale neacordate - reprezentând sporul pentru tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 al. 1 și 2 din legea 128/1997, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată cu indicele de inflație.
Motivându-și în fapt cererea, a arătat că în art. 50 al. 1 și 2 din legea 128/1997 sunt reglementate tranșele suplimentare de vechime că pârâții, deși îndeplinesc condițiile de vechime pentru a beneficia de tranșele suplimentare, nu le-au acordat aceste drepturi.
În drept, a invocat dispozițiile art. 50 al. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.
Pârâtul Consiliul Local al municipiului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât drepturile salariale suplimentare se negociază prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizații sindicale, și a solicitat chemarea în garanție a Inspectoratului Școlar Județean G în calitate de angajator al personalului didactic încadrat la unitățile de învățământ de pe raza județului.
Prin sentința civilă nr. 1411 din 09.10.2009 Tribunalul Galația admis acțiunea și i-a obligat pe pârâți către reclamantă la plata tranșelor suplimentare de vechime acordate la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, începând cu data de 11.06.2006 la zi, drepturi ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective, cu luarea în considerare pentru fiecare reclamant a perioadei efectiv lucrate și a vechimii corespunzătoare în învățământ.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local G și Inspectoratului Școlar Județean G și a respins cererea de chemare în garanție a Inspectoratului Școlar Județean G pentru acest considerent.
În motivare instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 167din Legea nr. 128/1997, unitățile de învățământ preuniversitare de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Prin urmare, calitatea de ordonator de credite în ceea ce privește cheltuielile de personal revine consiliului local în raza căruia se află unitatea de învățământ.
Nu are relevanță dacă sumele corespunzătoare au fost sau nu trecute în buget, de vreme ce acest aspect nu poate fi imputat reclamanților și nici dacă participă sau nu la negociere, dacă acest drept a fost solicitat pe cale administrativă sau direct în instanță.
Pentru aceste considerente a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului G și Inspectoratului Școlar Județean
Pe fondul cauzei, se constată:
Reclamanta este salariată la Grădinița nr. 41 "" G și are o vechime de peste 30 de ani, așa cum rezultă din adeverința aflată la fila 3 dosar fond.
Potrivit dispozițiilor art. 50 din Legea nr-128/1997:
(1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
(2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Dispozițiile legale sus-arătate sunt imperative, unitatea de învățământ în care este încadrată reclamanta, având obligația ca la împlinirea stagiului de vechime de 30, 35, 40 ani să acorde acea creștere a coeficientului de ierarhizare.
Potrivit art. 287 Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a făcut nici o dovadă în sensul că articolul indicat a fost respectat și că reclamanta a primit sumele corespunzătoare, și nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi făcut inaplicabil în cauză art. 50 din legea 128/1997.
Este adevărat că prin nr.OG 15/2008privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ s-a prevăzut în art. 5 al. (2)că în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele nr. 2, 2a și în anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, însă nu s-a făcut nicio dovadă a aplicării acestui din urmă act normativ, la fel ca și în situația art. 50 din legea 128/1997.
Prin urmare, nu se poate verifica modul de calcul al salariilor după apariția nr.OG 15/2008 pentru a se stabili că s-a ținut seama de procentele indicate în cele două acte normative. Față de pasivitatea manifestată de angajator, instanța nu poate face aplicarea nici unei prezumții, de vreme ce reclamanții susțin, în continuare că nu li s-au plătit aceste drepturi.
În concret, unitatea angajatoare, va verifica în ce categorie de vechime se afla reclamanta la data de 11.06.2006 și, în măsura în care era de peste 30 de ani, va aplica creșterea coeficientului de ierarhizare corespunzătoare din această dată și apoi creșterile ulterioare de la 35, respectiv 40 de ani, de la data împlinirii condiției de vechime. Dacă la data de 11.06.2006 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se vor calcula și achita de la data împlinirii condiției de vechime.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bănești până la data plății efective, tribunalul a considerat-o întemeiată, din perspectiva dispozițiilor art. 161 pct. 4 Codul muncii, precum și a faptului că prin aceasta se realizează o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care pârâții îi datorau drepturile bănești în cauză și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.
Aceasta deoarece principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
Având în vedere că Inspectoratului Școlar Județean G nu are atribuții legate de finanțarea unităților de învățământ ci doar privind selecția personalului angajat în aceste unități, au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive precum și cererea de chemare în garanție a acestei entități.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local G, criticând soluția dată de prima instanță doar sub aspectul respingerii excepției calității procesuale pasive.
Astfel, a considerat că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât nu există nici o obligație privind asigurarea sumelor de plată sau a stabilirii necesarului cheltuielilor de personal în sarcina consiliilor locale.
Instituția recurentă nu are calitatea de angajator a reclamanților pentru a putea sta în proces în calitate de pârâtă, nu calculează salariile cadrelor didactice, ci doar aprobă proiectul de buget al instituției de învățământ.
În concluzie cheltuielile cu drepturile bănești solicitate de cadrele didactice trebuiau cuprinse în proiectul de buget al instituției înainte ca acesta să fie înaintat spre aprobare Consiliului Local, responsabilitatea cu privire la propunerile înaintate aparținând în totalitate conducerii instituției de învățământ.
De asemenea, a susținut că, întrucât între Consiliul Local și reclamantă nu există raporturi de muncă, prezenta cauză nu putea fi soluționată potrivit dispozițiilor din Codul Muncii și nu putea fi considerată un litigiu de muncă.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local
Reclamanta a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurentul Consiliul Local cât și în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este nefondat față de următoarele considerente:
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local G, se apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică pentru următoarele motive:
Potrivit nr.OUG 32/2001, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În baza nr.HG 538/2001, dată în aplicarea nr.OUG 32/2001, au fost aprobate Normele metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat care au prevăzut că bugetele instituției de învățământ preuniversitar se aprobă de către consiliul local, conform art. 16 din nr.HG 538/2001 și nr.OUG 45/2003.
Chiar dacă între Consiliul Local și reclamantă nu există raporturi de muncă, obiectul prezentului litigiu este obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate datorită interpretării eronate a legii, ca urmare este vorba de un litigiu de muncă.
Evident angajatorul este cel care trebuie să calculeze și să plătească diferențele salariale, dar fiind vorba de o instituție publică, drepturile bănești solicitate de cadrele didactice trebuie cuprinse în proiectul de buget al instituției care urmează să fie înaintat spre aprobare Consiliului Local.
Ca urmare calitatea procesuală pasivă este justificată de necesitatea ca hotărârea pronunțată să fie opozabilă și persoanei care aprobă bugetul astfel modificat.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către pârâtulCONSILIUL LOCALîmpotriva sentinței civile nr. 1411/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta, cu pârâtaGRĂDINIȚA NR. 41 ""și chematul în garanțieINSPECTORATUL ȘCOLAR
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. GP/27.01.2010
decizie VM/27.01.2010
6 ex./27.01.2010
Fond: Tribunalul Galați - judecători:
Asist. Jud.
Com. 4 ex./28.01.2010
- Consiliul local
-
- Grădinița nr. 41 ""
- Inspectoratul Școlar
Președinte:Gabriela Valentina BaciuJudecători:Gabriela Valentina Baciu, Romeo Jirlăeanu, George
