Drepturi salariale (banesti). Decizia 634/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.634
Ședința publică din data de 2 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Traian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, domiciliat în Câmpina,-, bloc 3C, scara A, etaj 1,.2, jud. P, -A, domiciliat în,-, județ P, domiciliat în Câmpina,-, județ P, domiciliată în Câmpina, str. -, - scara A,.3, județ P, domiciliată în Câmpina,-9, bloc 2. etaj 4,.8, județ P, domiciliată în,. nr.19, județ P, -, domiciliat în comuna de, nr.988, județ P, G, domiciliat în Câmpina,- bis, -.3, județ P, domiciliat în,-, județ P, domiciliată în Câmpina,-, județ P, domiciliată în Câmpina,-, -.2, etaj 2,.22, județ P, domiciliat în Câmpina,-, - etaj 2,.22, județ P, -, domiciliată în Câmpina,-, județ P, domiciliată în comuna, sat, nr.137, județ P, -, domiciliată în Câmpina,-, - scara A,. 2,.10, județ P, domiciliat în,-, județ P și, domiciliat în P,-, bloc 138 B2,.20, județ P, împotriva sentinței civile nr. 3142 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă - personal și intimata-pârâtă reprezentată de avocat din Barou
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenții-reclamanți nu au făcut dovada că ÎCCJ a dispus suspendarea judecării până la soluționarea cererii de strămutare, măsură dispusă de instanță la termenul anterior. De asemenea, se mai învederează că o parte dintre recurenții-reclamanți și anume, -A, --, - și au formulat cereri de acordare a unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, urmare respingerii de către ÎCCJ a cererii de suspendare a judecății până la soluționarea cererii de strămutare, filele 72-75.
Recurenta-reclamantă - având cuvântul arată că este prezentă personal în instanță și nu în calitate de reprezentantă a recurenților și despre împrejurarea că ÎCCJ a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea cererii de strămutare a aflat telefonic, aceasta nedeplasându-se personal la ÎCCJ. În continuare, solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea administrării probei cu înscrisuri cu care să facă dovada susținerilor lor deoarece, nemaifiind în prezent salariații intimatei, au acces foarte greu la actele societății.
Curtea, având în vedere obiectul acțiunii de față precum și împrejurarea că în cauză au mai fost acordate patru termene de judecată, consideră că părțile au avut timp suficient pentru a-și pregăti apărarea și respinge cererile acestora de amânare a cauzei.
Părțile personal și prin reprezentant având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta-reclamantă - având cuvântul solicită admiterea recursului. Susține în esență că societatea a realizat un profit foarte mare și asta și cu ajutorul salariaților, astfel că sunt îndreptățiți de beneficia de cota de 10% din profitul societății așa cum se prevede în disp.art.137-139 CCM pe anii 2005-2007, câtimea despăgubirilor urmând a se stabili prin negociere între sindicat și patronat. Mai arată că această negociere nu apare ca o condiție, ci ca o obligație a partenerilor sociali, inițiativa aparținând patronatului.
La solicitarea instanței arată că an de an au beneficiat de acțiuni și sume de bani și în continuare, după privatizarea societății. Solicită acordarea cotei de participare la profit până la data încetării raporturilor de muncă dintre salariați și unitate.
Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă reiterează excepțiile invocate la instanța de fond și anume excepția lipsei calității procesuale a salariaților de solicita acordarea cotei la profitul societății, prev.de art.139 CCM însă în acest articol se menționează că o asemenea acordare de cotă se face în condiții stricte, urmare negocierii dintre sindicat și patronat și prin care se stabilește cota parte alocată pentru plata unui asemenea drept, precum și stabilirea criteriilor de acordare și de departajare or, în concret, o astfel de negociere nu a existat.
Mai arată că este cel redactat de pe vremea cânt era o regie autonomă a statului, clauzele acestuia fiind preluate în anul 2007 când societatea s-a privatizat devenind o societate cu capital majoritar de stat, dar nu toate clauzele din contractul anterior se aplică și în prezent.
În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune arată că în CCM aplicabil în prezent cota de participare la profit este trecută în categoria altor drepturi salariale și are un alt regim.
Referitor la prematuritarea acțiunii arată că nu mai poate fi pusă în discuție atâta timp cât nu a existat o negociere între partenerii sociali.
Pe fondul recursului susține că nu există acces direct al salariaților de a solicita și beneficia de cota de participare la profit și, mai mult, nicio lege nu poate impune ca o societate să-și împartă profitul cu salariații, aceștia primind salariu pentru munca prestată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil declarat împotriva sentinței civile nr. 3142 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului Prahova reclamanții, A, -, G, -, -, si au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligată pârâta la plata beneficiului neachitat pe anii 2005-2007 de câte 8474 lei, actualizate cu indicele de inflație, de la data scadenței și până la plata efectivă și a unor daune morale de câte 500 euro pentru fiecare.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt salariații pârâtei, iar în baza CCM, au dreptul la o cotă parte din profitul societății, obligație pe care pârâta nu și-a îndeplinit-o față de proprii salariați în perioada 2005-2007, motiv pentru care pârâta le datorează și daune morale.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea acțiunii, în condițiile în care în urma privatizării, statul nu mai este acționar majoritar, nu a existat o negociere cu sindicatul, invocând excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, a prematurității acțiunii, a prescripției dreptului la acțiune, atât timp cât numai sindicatul are dreptul să pretindă asemenea sume de bani si nicidecum salariații, drept care nu s-a născut încă și care nu poate fi valorificat pe cale judecătorească, mai ales că reclamanții puteau solicita cota de profit numai aferenta ultimelor 6 luni anterior acțiunii.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. nr. 3142 din 9 decembrie 2008 respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, prematurității acțiunii, a prescripției dreptului la acțiune, invocate de către parâtă, pe fond respingând acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Conform cărților de muncă existente la dosar, reclamanții sunt salariații pârâtei îndeplinind diferite funcții, în perioada 2005-2007.
Disp.art.137-139 din CCM 2005, 2006, 2007 stipulează că pentru stimularea salariaților, se constituie anual, un fond de premiere de pana la 10% asupra fondului de salarii plătit, constituire și repartizare ce se va face cu acordul, astfel încât acordarea acestor premii individuale, se va face de comun acord cu organizația sindicală corespondentă, iar cota de participare la profitul anual a salariaților, modalitatea concretă de acordare și condițiile de diferențiere, vor fi stabilite prin negociere cu.
S- reținut astfel din analiza probelor administrate în cauză, că reclamanții sunt salariații paratei îndeplinind funcții diferite, însă în speță, nu există nicio dovadă la dosar care să ateste existenta unui acord, a unei negocieri între sindicatul și societatea pârâtă privind acordarea cotei de participare la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, condițiile de diferențiere, astfel încât neîndeplinirea acestor condiții determină imposibilitatea pârâtei de a fi obligată la plata drepturilor solicitate de reclamanți privind această cotă de participare, mai ales că pârâta nu mai este o societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat, fiind privatizată.
Faptul că în cuprinsul CCM pe anii 2005-2007 se menționează că reclamanții ar fi îndreptățiți să încaseze această cotă de participare la profit, nu înseamnă în mod automat că aceștia au dreptul la aceasta cotă de participare atât timp cât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.137-139 din CCM, nefiind suficientă în acest sens înscrierea unei asemenea mențiuni in CCM.
Prin urmare, instanța de fond având în vedere aceste considerente și constatând ca nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.137-139 din CCM, a respins acțiunea ca neîntemeiată și în ceea ce privește capătul de cerere referitor la daunele morale, atât timp cât nu exista nicio dovadă la dosar că reclamanții ar fi suferit un prejudiciu de ordin moral, nefiind îndeplinite condițiile prev.de art.998-999 cod civil.
De asemenea instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, în condițiile în care reclamanții, în calitate de salariați ai pârâtei, au calitate procesuală activă să formuleze pe cale judecătorească, în principiu, pretenții privind încasarea unor sume de bani cu titlu de drepturi salariale.
Totodată, instanța a respins și excepțiile prematurității acțiunii și a prescripției dreptului la acțiune, întrucât pe de o parte, dreptul la acțiune al reclamanților este născut atât timp cât aceștia se prevalează de CCM care prevede la art.137-139 constituirea și repartizarea unui fond de premiere, iar pe de altă parte, în speță, sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c din Codul muncii în baza cărora, prezenta acțiune este supusa termenului de 3 ani de prescripție, care a început să curgă de la data încetării raporturilor de muncă, respectiv 2005, cu atât mai mult cu cât prezenta acțiune vizează un conflict de muncă.
Împotriva acestei sentințe, reclamanții au declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală deoarece în mod greșit Tribunalul Prahovaa confundat obligația Patronatului rezultată din CCM de a negocia cu cu condiția ca modalitatea actului juridic civil definită în art. 1004 - 121 cod civil ca fiind "eveniment viitor și necert".
Astfel, recurenții pretind că atâta timp cât pârâta - intimata a realizat profit, obligația acesteia de a plătii cota de participare la profit este certă.
De asemenea, recurenții pretind că în cauză obligația de a plăti cota de participare la profit către salariații a subzistat chiar dacă intimata-pârâtă numai este o societate comercială cu capital majoritar de stat ci o societate cu capital majoritar privat, respectiv cu capital majoritar austriac.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurenți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Din modul de redactare al textului art.139 din CCM rezultă că părțile nu au negociat un criteriu sau mai multe prin care dreptul salariaților să poată fi determinat sau determinabil, fiind vorba mai mult de o vocație a salariaților care trebuie analizată nu numai prin prisma disp. art. 139 din CM ci și legilor în vigoare prin care este reglementat regimul juridic al profitului.
Sub acest aspect, în urma modificărilor Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale prin Legea nr. 161/2003 vocația salariaților de a primi o cotă parte din profitul unei societăți comerciale cu capital integral sau majoritar privat a fost înlăturată întrucât se aducea o atingere regimului juridic al proprietății private, astfel că singurul organ îndreptățit să dispună asupra profitului este AGA.
Trebuie înțeles că anterior oricărei negocieri între patronat și sindicate, mai precis între administrația intimatei și sindicatul reprezentativ trebuie să existe o hotărâre a acționarilor prin care aceștia să determine o anumită cotă din profit ce urmează a fi cesionată salariaților și numai după emiterea unei astfel de hotărâri se poate discuta despre aplicabilitatea dispozițiilor art. 139 din CCM.
Cum o astfel de hotărâre nu există caracterul de vocație al dreptului pretins prin acțiune devine evident.
De asemenea, așa cum s-a reținut mai sus cuantumul sumelor care eventual ar trebui acordate salariaților nu este determinat și nici nu poate fi determinat prin prisma prevederilor contractuale, iar aplicarea în speță a OG nr.64/2001 este greșită, deoarece acest act normativ se referă în mod exclusiv la societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, el nefiind aplicabil în domeniul economiei private.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Curtea ca lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
In numele legii
DECIDE
Respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții, domiciliat în Câmpina,-, bloc 3C, scara A, etaj 1,.2, jud. P, -A, domiciliat în,-, județ P, domiciliat în Câmpina,-, județ P, domiciliată în Câmpina, str. -, - scara A,.3, județ P, domiciliată în Câmpina,-9, bloc 2. etaj 4,.8, județ P, domiciliată în,. nr.19, județ P, -, domiciliat în comuna de, nr.988, județ P, G, domiciliat în Câmpina,- bis, -.3, județ P, domiciliat în,-, județ P, domiciliată în Câmpina,-, județ P, domiciliată în Câmpina,-, -.2, etaj 2,.22, județ P, domiciliat în Câmpina,-, - etaj 2,.22, județ P, -, domiciliată în Câmpina,-, județ P, domiciliată în comuna, sat, nr.137, județ P, -, domiciliată în Câmpina,-, - scara A,. 2,.10, județ P, domiciliat în,-, județ P și, domiciliat în P,-, bloc 138 B2,.20, județul P, împotriva sentinței civile nr. 3142 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Traian
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored.AB/VD
2 ex/22.04.2009
Dosar fond - - Trib.
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Traian
