Drepturi salariale (banesti). Decizia 6350/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6350
Ședința publică de la 13 2009
Completul constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 129/20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, și, precum și cu intimații-pârâți Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Dolj și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat urmare a Hotărârii Generale a Judecătorilor din 31.08.2009 și pentru comunicare întâmpinare, iar în cauză se solicită judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Curtea de APEL CRAIOVA, prin sentința nr. 129 din 20 2008, admis acțiunea formulată de reclamanții reclamanți, -, și, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj și Curtea de APEL CRAIOVA.
Au fost obligați pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând majorări salariale de 5% începând cu 01.01.2007 față de decembrie 2006; 2% începând cu 01.04.2007 față de martie 2007 și cu11% începând cu 01.10.2007 față de septembrie 2007, actualizate la data plății efective și efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
A respins acțiunea față de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Pe fond s- reținut că reclamanții fac parte din categoria personalului din unitățile din justiție, (unități bugetare, care sunt finanțate de la bugetul de stat), raporturile juridice de
muncă ale acestora fiind guvernate de codul muncii, conform dispozițiilor art.1 și art.295 alin.2 din acest cod.
În speță, este fără putință de tăgadă apartenența reclamanților la personalul din unitățile de justiție (unități bugetare), în calitate de consilieri de probațiune în cadrul Tribunalul Dolj.
În concluzie, prin neacordarea adaosurilor salariale constând în majorările anuale, reclamanții sunt în mod evident discriminați, deoarece se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează adaos salarial și pentru restul personalului din același sistem.
Conform prevederilor G nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, principiile egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, a dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești și a consacrat un drept care nu este prevăzut de legislația în vigoare, arogându-și atribuții de legiferare.
Că, reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința, prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Instanța de fond nu a săvârșit un exces de putere,în sensul de a fi trecut în atribuțiile altei puteri constituite în stat ci doar a constatat că prevederile normative care au exceptat categoria judecătorilor, procurorilor,consilierilor de probațiune și asistenților judiciari de la indexarea salariilor, în perioada respectivă, contravin dispozițiilor Directivei 2000/78/E, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, care definește discriminarea directă ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile.
Faptul că prima instanță a admis acțiunea reclamanților,obligând pârâții la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând majorări salariale în procent de 5 %,începând cu data de 01 01 2007 în raport cu luna decembrie 2006,în procent de 2 % începând cu 01 04 2007,în raport din cu luna martie 2007,în procent de 11 % începând cu 01 10 2007 în raport cu luna septembrie 2007,sume reactualizate cu rata indicelui de inflație până la data plății efective,s-a făcut pe considerentul că reclamanții nu numai că au fost discriminați față de alte categorii de salariați bugetari care au beneficiat de aceste majorări,dar prin devalorizarea monedei naționale au suferit un real prejudiciu datorită reducerii puterii de cumpărare și deci a diminuării salariului real.
Așa fiind diferența de tratament instituită prin reglementarea care guvernează sistemul de salarizare al judecătorilor, procurorilor și asistenților judiciari nu are o justificare obiectivă
Cererea reclamanților privește indexarea salariilor acordată personalului bugetar, care are ca scop acoperirea devalorizării veniturilor salariale ca urmare a inflației, situație în care se aflau judecătorii, procurorii și asistenții judiciari.
Potrivit dispozițiilor art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale, precum și celelalte
reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Dispozițiile actelor normative care exclud consilierii de probațiune de la indexările respective contravin prevederilor comunitare în materie de discriminare, astfel că instanța de fond nu a făcut decât să dea relevanță acestor din urmă prevederi constatând că s-a produs o discriminare.
Susținerea recurentului Ministerul Justiției,în sensul că reclamanții au un statut special și au beneficiat de creșteri salariale prin Legea nr.327/2006,nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
Reclamanții primesc pentru activitatea pe care o desfășoară un salariu nominal. Baza acestui salariu o reprezintă valoarea forței de muncă,complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară,precum și nivelul îngrădirilor care sunt impuse acestora de reglementări legale.
Salariul real constă în cantitatea de bunuri și servicii pe care le pot obține reclamanții cu salariul nominal.
Raportul dintre salariul nominal și salariul real trebuie să fie același,adică în perioade diferite cu aceeași sumă de bani,să poată cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.
Tocmai de aceea statul intervine anual și indexează salariile pentru salariații bugetari pentru a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
Art.16 din Constituție arată că cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice fără privilegii și fără discriminări.
Art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,ratificată de România prin Legea nr.30/1994,prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta Convenție trebuie să fie asigurate fără nicio deosebire bazată în special pe sex,rasă,culoare,limbă,religie,opinii politice sau orice alte opinii,origine națională sau socială,apartenență la o minoritate națională,avere sau orice altă situație.
Astfel că aplicarea,interpretarea și respectarea normelor legale interne,trebuie făcute în condițiile armonizării cu normele comunitare incidente,aceasta implicând o salarizare justă,corectă,legală,echitabilă a reclamanților,cu determinarea evidentă a asigurării garanțiilor de independență,inclusiv materială.
În considerarea celor prezentate criticile recurentului sunt neîntemeiate, iar recursul fiind nefondat va fi respins, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 129/20.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, și, precum și cu intimații-pârâți Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Dolj și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu - --- | JUDECĂTOR 3: Marian - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/14 12 2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Marian
