Drepturi salariale (banesti). Decizia 646/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 646/
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE Coinacel
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata "R" B - SUCURSALA REGIONALĂ G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1541/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu contestatoarea, domiciliată în G,-, - 2,. 53, având ca obiect "CONTESTAȚIE DECIZIE SANCȚIONARE" împotriva deciziei numărul 700/67/15.05.2008 emisă de societatea recurentă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 02.06.2009, fiind consemnate în încheierea care face parte integrantă din prezenta când instanța, la cererea recurentei-intimate "R" B - SUCURSALA REGIONALĂ G de a i se da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului privind litigiul de muncă de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1541/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- a fost admisă contestația formulată de contestatoarea - - în contradictoriu cu intimata CFR SA - Sucursala Regională CF
S-a dispus anularea deciziei de sancționare nr. 700/67/15.05.2008 emisă de intimată și a repus părțile în situația anterioară emiterii deciziei.
A fost obligată intimată către contestatoare la plata drepturilor salariale reținute, actualizate la data plății efective în funcție de rata inflației.
A fost obligată intimată către contestatoare la plata sumei de 1000 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 3871/121/06.06.2008, reclamanta - - a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare disciplinară nr. 700/67/15.05.2008, solicitând anularea acesteia și restituirea sumelor reținute în baza acestei decizii.
În motivarea contestației a arătat că în data de 21.04. 2008 s-a efectuat în cadrul Regionalei CFR G un control financiar de gestiune de către Revizoratul General al Controlului Financiar de Gestiune din cadrul CFR SA
În urma acestui control s-a întocmit raportul de cercetare nr. 700/2861/21.04.2008, în baza căruia a fost emisă decizia contestată.
În decizia de sancționare se prevede, la descrierea abaterii disciplinare, că nu a urmărit desfășurarea acțiunilor de valorificare a patrimoniului Sucursalei CFR G, după încheierea contractelor suprafețele închiriate fiind micșorate nejustificat.
În aceeași decizie s-a reținut că a încălcat prevederile Dispoziției Directorului General al societății intimate nr. 19/1998, pct. 6.16 și pct. 6.26 din fișa postului cu privire la organizarea și coordonarea, evidența, urmărirea și derularea contractelor încheiate și respectarea dispozițiilor.
A solicitat contestatoarea să se aibă în vedere că, în baza prevederilor Dispoziției Directorului General al societății intimate nr. 19/1998, s-a stabilit procedura de închiriere respectată de petentă în cazul menționat existând un singur ofertant ceea ce nu justifică sancțiunea aplicată, precum și că apărările din nota de relații sunt pertinente și demonstrează pe deplin nevinovăția sa.
A mai învederat că intimata a aplicat simultan 2 (două) sancțiuni disciplinare respectiv reducerea salariului de baza și a indemnizației de conducere cu 10%.
În dovedirea contestației au fost depuse copii de pe decizia contestată precum și o serie de acte și înscrisuri.
În drept a invocat dispozițiile Legii nr. 53/2003.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată, pe motiv că, deși petenta avea obligația, nu a urmărit desfășurarea acțiunilor de valorificare a patrimoniului Sucursalei CFR G, după încheierea contractelor suprafețele închiriate fiind micșorate nejustificat.
Astfel, a arătat că reclamanta se face vinovată de faptul ca a propus spre aprobare cheltuielile privind proiectarea și execuția pentru realizarea unui racord gaze la un spațiu comercial, a reținut garanții materiale, deși nu îndeplinește funcția de casier, și a încheiat acte adiționale, prin care s-a restrâns spațiul închiriat și implicit a scăzut chiria.
În apărare, intimata a depus copii de pe procesul-verbal de control din 21.04.2008, nota explicativă dată de contestatoare cu prilejul cercetării prealabile, fișa postului petentei, precum și alte acte și înscrisuri.
Analizând și coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Contestatoarea - - este salariata intimatei, îndeplinind funcția de sef serviciu I la Patrimoniu - Serviciu Exploatare Patrimoniu.
La data de 15.05.2008, intimata a emis decizia nr. 700/67, dispunând sancționarea acesteia cu reducerea salariului de bază și a îndemnizației de conducere pe o perioada de trei luni cu 10%. S- reținut că nu a urmărit desfășurarea acțiunilor de valorificare a patrimoniului Sucursalei G, organele de control constatând cazuri când după încheierea contractelor s-au micșorat nejustificat suprafețele închiriate și nu a respectat în totalitate prevederile dispoziției Directorului General al CFR SA nr. 19/1998 privind preluarea, administrarea, utilizarea și valorificarea proprietății private a CR SA.
Astfel, contestatoarea a propus spre aprobare conducerii G încheierea unui act adițional la contractul de închiriere nr-/2007 încheiat cu SC, prin care să se stabilească ca valoarea lucrărilor legate de realizarea unui acord pentru alimentarea cu gaze naturale să fie suportată de intimată.
S-a mai constatat și săvârșirea următoarelor abateri:
- deși contractul nr-/2007 a fost încheiat cu SC Unic Srl pentru o suprafață de 400 mp, în procesul-verbal de predare-primire s-a menționat doar suprafața de 240 mp;
- la contractul de închiriere nr-/2007 încheiat cu SC, în documentul de avizare nr. 281/2006 prezentat în la poziția C2-18 denumirea pe plan era de "poștă telefon" iar în carnetul de sarcini s-a menționat spațiu comercial;
- la contractul de închiriere nr-/2007 nu exista proces-verbal de predare-primire a spațiului în urma încetării contractului;
- a reținut suma de 450 lei reprezentând garanție de asigurare, deși nu îndeplinește funcția de casier și nici nu a fost membru în comisia de licitație;
- nu a luat atitudine asupra faptului că prețul de adjudecare a contractului - încheiat cu SC a fost de 6 lei/mp mai mic decât cel practicat de;
- s-a modificat suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului încheiat cu SC de la 18 mp la 14,05.
Răspunderea specifică relației de muncă, răspunderea disciplinară intervine ori de câte ori persoana angajată încalcă, prin fapta săvârșită cu vinovăție, obligația de a respecta disciplina muncii.
Răspunderea disciplinară presupune întrunirea cumulativă a următoarelor cerințe:
- existența unor abateri de la obligațiile de serviciu ale salariatului, inclusiv încălcarea normelor de comportare;
- fapta salariatului să fie săvârșită cu vinovăție;
- prin fapta sa salariatul să fi adus atingere ordinii necesare bunei desfășurări a activității în unitate.
Persoanei vinovate de săvârșirea unei abateri disciplinare, i se aplică o pedeapsă, aceasta având un caracter precumpănitor moral sau material după caz, în funcție de gravitatea abaterii săvârșite.
În cazul de față, nu s-a reținut existența unor abateri disciplinare săvârșite de către contestatoare.
Astfel, propunerea referitoare la suportarea valorii lucrărilor legate de realizarea unui acord pentru alimentarea cu gaze naturale de către instituție a fost făcută ca urmare a obligațiilor ce reveneau societății în calitate de locator și care au la bază dispozițiile art. 1421 cod civil și art. 1447 Cod civil. Aceste lucrări erau necesare pentru desfășurarea activității SC în spațiul închiriat (restaurant) și care a făcut obiectul contractului de închiriere. Or, intimata avea și obligația de a preda bunul cu toate accesoriile sale în stare corespunzătoare destinației pentru care a fost închiriat. Acest fapt nu s-a realizat, motiv pentru care s-a întocmit referatul nr-/2007.
este că referatul a fost semnat atât de contestatoare, dar și de șefa diviziei patrimoniu cât și de un reprezentant al oficiului juridic. Celelalte două persoane nu au fost sancționate de către intimată.
Mai mult, dacă persoanele ce urmau a aproba acest referat considerau că lucrările respective nu intrau în sarcina instituției, aveau posibilitatea să refuze acest lucru. Nu s-a întâmplat așa, dimpotrivă propunerea a fost aprobată de către directorul regional și contabilul șef.
Concluzionând, efectuarea lucrării revenea intimatei, dat fiind prevederile art. 10 din contract, dar și dispozițiilor Codului civil mai sus invocate.
Prin urmare, nu se poate vorbi de existența vreunei abateri disciplinare.
Contractul nr-/2007 a fost încheiat cu SC Unic Srl pentru o suprafață de 400 mp teren situat în stația CF M, poziția T3 și care urma să fie folosit pentru colectarea materialelor mecanice. Predarea-primirea spațiului urma să aibă loc în termen de 10 zile de le data semnării contractului și trebuia să se consemneze într-un proces verbal, anexa la contract.
În anul 2008, s-a măsurat terenul închiriat, constatându-se că suprafața acestuia este mai mică decât cea menționată în contract. În aceste condiții, s-a încheiat actul adițional nr. 1/2007, în care s-a menționat suprafața reală închiriată, semnat de directorul societății, precum și un proces-verbal de predare-primire a suprafeței reale. Încheierea actului adițional a fost o consecință firească, impunându-se cu necesitate întrucât intimata nu poate încasa chirie pentru o suprafață de teren mai mare decât cea folosită în realitate de locatar și ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză.
În consecință, nu se poate vorbi de existența vreunei abateri disciplinare.
În ceea ce privește spațiul ce a făcut obiectul contractul de închiriere nr-/2007 încheiat cu SC, este adevărat că în documentul de avizare apare denumirea de plan "poștă telefon", însă așa cum rezultă din același document destinația propusă a fost cea de spațiu comercial. În același document se regăsesc și alte bunuri care aveau o anumită denumire pe plan, însă destinația propusă a fost cea de spațiu comercial. Bunurile au fost scoase la licitație cu această destinație și, prin urmare, era corectă menționarea în contract a bunului sub denumirea de spațiu comercial. De altfel, destinația propusă pentru bunurile scoase la licitație a fost avizată favorabil de conducerea societății. Pe de alta parte, destinația propusă pentru bunurile scoase la licitație a fost făcută de către un consiliu tehnico-economic și nu de către contestatoare.
Menționarea corectă în contract bunului închiriat și a destinației propuse de către reprezentanții nu reprezintă o faptă ce ar încălca atribuțiunile de serviciu ale contestatoarei.
În ceea ce privește contractul de închiriere nr-/2007, predarea - primirea spațiului la încetarea locațiunii nu intra în atribuțiile contestatoarei ci ale șefului de stație, fapt menționat în procedura operațională pentru valorificarea bunurilor proprietatea privată a CFR.
În ceea ce privește suma de 450 lei reprezentând garanție de asigurare, din nici un document aflat la dosar nu rezultă că, contestatoarea ar fi reținut această sumă, deși sarcina probei revenea intimatei.
Prețul de adjudecare la contractului - încheiat cu SC nu a fost stabilit de către contestatoare ci de către o comisie constituită în baza deciziei Directorului Regional al Sucursalei Regionalei CFR Faptul că prețul minim stabilit era mai mic decât cel nu se poate imputa în aceste condiții contestatoarei ci eventual membrilor comisiei și asta în cazul în care fapta ar reprezenta abatere disciplinară. Pe de altă parte, nu a fost depus la dosar nici un document din care să rezulte că nivelurile minime stabilite de membrii comisiei trebuie să corespundă cu cele practicate de alte instituții ale statului.
Modificarea suprafeței de teren ce a făcut obiectul contractului încheiat cu SC de la 18 mp la 14,05 mp a avut loc ca urmare a remăsurării terenului atribuit acestei societăți, de către o comisie de licitație.
Încheierea actului adițional s- impus cu necesitate întrucât intimata nu poate încasa chirie pentru o suprafață de teren mai mare decât cea folosită în realitate de locatar și ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză.
În consecință, având în vedere cele mai sus reținute, s-a apreciat că, contestatoarea nu a încălcat nici o obligație de serviciu și, prin urmare, nu a săvârșit nici o abatere disciplinară, sancțiunea aplicată de intimată fiind abuzivă, având un caracter șicanator.
Apărările petentei privind dubla sancționare pentru aceiași faptă sunt nefondate deoarece sancțiunea este prevăzută expres în cuprinsul Codului muncii și poate fi aplicată și personalului angajat care cumulează indemnizațiile de conducere cu salariul de bază potrivit art. 264 alin. 1 lit. e: "reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1 - 3 luni cu 5 - 10%".
Pentru considerentele expuse mai sus, a fost admisă contestația, a fost anulată decizia de sancționare și a fost obligată intimata la plata drepturilor salariale reținute.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata "R" B - SUCURSALA REGIONALĂ G criticând-o ca fiind nelegală pentru următoarele:
A reiterat aspectele de fond ale cauzei raportat la constatările rezultate în urma controlului din luna martie 2008 de către Revizoratul General al Controlului Financiar de Gestiune din cadrul "CFR" SA.
Instanța de fond a reținut în mod greșit nevinovăția contestatoarei întrucât, potrivit atribuțiilor de serviciu, aceasta nu s-a îngrijit să efectueze proces-verbal de predare-primire a spațiului de către SC SRL, la momentul încetării contractului.
În ceea ce privește pe SC, locatorul a semnat contractul de închiriere acceptând spațiul așa cum era la momentul încheierii acestuia.
Pentru SC UNIC, la data de 31.03.2008 s-a constatat că suprafața de teren este mai mică decât cea prevăzută în contract, la 01.08.2007 contestatoarea nu cunoștea că terenul închiriat are o suprafață mai mică decât cea închiriată, actul fiind încheiat întâmplător pentru o suprafață corectă, putându-se prejudicia unitatea.
A solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond și, în rejudecare, menținerea deciziei de sancționare ca temeinică și legală.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Nu a fost formulată întâmpinare.
Examinând recursul astfel declarat potrivit motivelor invocate și dispozițiilor legale în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile aduse de către recurenta-intimată "CFR" SA B - Sucursala G, reprezintă de fapt o reiterare a apărărilor efectuate la fondul cauzei.
Privind aceste aspecte, argumentele reținute de prima instanță se mențin, acestea rezultând din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul procesului.
În ceea ce privește contractul încheiat cu SC SRL, prima instanță a reținut că revine șefului de stație atribuția de a lua în primire spațiul la încetarea locației, potrivit procedurilor operaționale pentru valorificarea terenurilor proprietate a CFR.
Cu privire la contractul încheiat cu SC rezultă că obiectul acestuia l-a reprezentat spațiul având destinația de restaurant-sală deservire, efectuarea lucrărilor necesare funcționării spațiului închiriat era în sarcina locatarului, respectiv predarea terenului cu toate cele necesare stării corespunzătoare destinației pentru care a fost închiriat.
În acest sens s-a întocmit referatul nr-/04.09.2007 propunerile respective fiind însușite de conducerea regionalei.
Pentru contractul încheiat cu SC UNIC SRL terenul închiriat a fost prevăzut ca fiind în suprafață de 400. iar cu ocazia predării-primirii s-a constatat că este, de fapt, de 240. fiind în mod corespunzător redusă suprafața acestuia prin actul adițional din 01.08.2007.
În consecință, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul declarat de intimata "R" B - Sucursala Regională G urmează să fie respins ca nefondat.
Ca parte căzută în pretenții, va fi obligată recurenta-intimată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu apărător, conform chitanței nr. 32/05.05.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de intimata "R" B - SUCURSALA REGIONALĂ G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1541/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Obligă pe recurentă să plătească intimatei-contestatoare, domiciliată în G,-, - 2,. 53, suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 1: Marioara Coinacel
,
cf. art. 261 al. 2. cf. art. 261 al. 2.
VICEPREȘEDINTE VICEPREȘEDINTE: Marioara Coinacel
- -
Grefier,
-
: - -/06.07.2009
: 2 ex.//10 Iulie 2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
