Drepturi salariale (banesti). Decizia 671/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 671
Ședința publică din data de 13 mai 2008
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta "" SA B, cu sediul în B,- bis, sector 1, prin reprezentant legal și Asociații, cu domiciliul ales în B,-, etaj 3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.542 din data de 15 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în Scăeni,-, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă "" SA B prin avocat G din cadrul Baroului P, intimatul-reclamant prin avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, declarat și motivat în termen.
Avocat G pentru recurenta-pârâtă "" SA B depune în xerocopie mai multe înscrisuri și anume:certificat înregistrare mențiuni eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București referitor la modificarea denumirii recurentei-pârâte din în SA, încheierea nr.28702 din 2.04.2008 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, adresa nr.1231/17.03.2008 emisă de Ministerul Muncii Familei și Egalității de Șanse-Direcția de muncă și protecție socială a municipiului B, hotărârea comisiei paritare a din data de 31.03.2008, extras contract colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, adresa -Direcția resurse umane nr.938/01.04.2008 privind evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003-2007.
S-au înmânat avocatului intimatului-reclamant un exemplar al înscrisurilor depuse de avocatul recurentei pârâte.
Avocat G pentru recurenta-pârâtă "" SA B, avocat pentru intimatul-reclamant, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat G având cuvântul pentru recurenta-pârâtă "" SA B, solicită admiterea recursului pârâtei, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntetemeiată cu privire în principal la inexistența dreptului subiectiv pentru perioada 2004-2007, dat fiind că odată plătite în anul 2003, implicit aceste drepturi au fost incluse și pentru viitor, respectiv pentru perioada 2004-2007, reprezentând voința comună a părților, ca expresie a aplicării și respectării contractului colectiv de muncă.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, arată că instanța de fond a respectat în mod corect dispozițiile art.168 din contractele colective de muncă pe anii 2004-2005, adresa depusă la acest termen de judecată, respectiv adresa -Direcția resurse umane nr.938/01.04.2008 privind evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003-2007, nu poate fi luată în considerare întrucât nu menționează în ce scop a fost emisă, ce calitate are persoana fizică semnatară a acesteia, respectiv dacă are calitatea de reprezentant al patronatului și mandatul necesar pentru a semna această adresă.
De asemenea, această adresă nu a fost depusă odată cu motivarea recursului ci numai după ce Curtea de APEL PLOIEȘTIs -a pronunțat în alte cazuri similare cu prezenta cauză, nu reprezintă rezultatul negocierilor dintre sindicat și patronat conform art.168 (1) din contractul colectiv de muncă.
Mai arată că recurenta-pârâtă nu a făcut dovada că drepturile salariale reprezentând primele de Paște și de C au fost incluse în salariul de bază al intimatului-reclamant începând cu anul 2003.
Solicită respingerea ca nefondat al recursului pârâtei, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată și depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B pentru a fi obligată la plata sumei de: 3501,50 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate în perioada 2004-2005 și a sumei de 435,85 lei-cu titlu de daune, reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a sumei pretinse, în total 3937,35 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a fost salariat al societății pârâte între anii 2002-2005 la punctul de lucru, că la data de 23 decembrie 2005, raporturile de muncă încetând ca urmare a disponibilizării sale; că în această calitate nu a primit suplimentările salariale echivalente unui salariu de bază brut, cu
prilejul sărbătorilor de Paște și C în perioada 2004-2005, deși acestea erau prevăzute în art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă.
În dovedirea acestor susțineri, reclamantul a depus la dosar în extras copia contractului colectiv de muncă pe anul 2004, 2005 (filele 7-9) copia carnetului său de muncă (filele 6-7) adresa nr. 562/9.02.2004 emisă de societatea pârâtă (fila 9).
Societatea pârâtă a formulat întâmpinare (filele 13-17) la care a atașat înscrisuri( filele 19-74) solicitând respingerea acțiunii în principal ca prescrise, față de dispozițiile art.283 alin.1 lit.e din codul muncii iar în subsidiar, ca neîntemeiate cu motivarea că drepturile suplimentare salariale cerute de reclamant au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003, fiind efectiv încasate de toți angajații inclusiv de acesta.
Prin sentința civilă nr.542 pronunțată la 15 februarie 2008, Tribunalul Prahova, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, ca fiind neîntemeiată, a admis acțiunea formulată de reclamant și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 3501,50 lei reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare primelor de C-2004, 2005 și de Paște-2005, actualizată conform indicelui de inflație, de la data scadenței fiecărei prime la plata efectivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din analiza actelor și lucrărilor dosarului că excepția prescripției dreptului la acțiune nu este justificată, deoarece în cauză nu se aplică dispozițiile art.283 alin.1 lit.e din codul muncii -evocate de pârâtă, ci cele ale art.283 alin.1, lit.c din același cod, potrivit cu care în cazul unui conflict de muncă al cărui obiect îl constituie plata unor drepturi salariale neacordate, termenul de formulare a acțiunii este de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Referitor la fondul acțiunii, tribunalul a reținut că potrivit art.168 alin.1,2 din contractul colectiv de muncă pt.anul 2004 primele de Paște și C au fost incluse în salariul reclamantului însă ulterior aceste suplimentări salariale nu i-au mai fost efectiv plătite, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului.
Drept consecință, prima instanță a admis acțiunea, reținând în sarcina pârâtei obligația de plată a sumei cerute de reclamant respectiv 3501,50 lei reprezentând prime de C pentru anul 2004, 2005 și Paște pentru anul 2005, actualizate cu indicele de inflație.
Prin aceeași sentință, prima instanță a obligat pârâta și la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 300 lei-onorariul pentru apărătorul ales.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie (filele 4-6).
Recurenta a susținut că în mod greșit a fost soluționată excepția prescripției dreptului la acțiune, în cauză termenul în care reclamantul avea dreptul la acțiune fiind de 6 luni, iar nu de 3 ani-așa cum s-a argumentat de instanța de fond.
Sub un alt aspect, s-a susținut că din interpretarea dispozițiilor art.168 (1 și 2) din contractul colectiv de muncă pe anul 2004 rezultă că toate primele negociate cu salariații prin reprezentanții sindicali vor fi incluse în salariile de bază ale acestora, ceea ce s-a și întâmplat, reclamantul primindu-și drepturile salariale majorate și indexate începând cu anul 2003 dar pe care le-a pretins din nou prin acțiunea sa, deși acest drept nu mai există.
Pentru aceste motive, s-a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii și în principal respingerea acțiunii ca prescrise, iar în subsidiar, ca neîntemeiate.
Intimatul-reclamant a formulat concluzii scrise (filele 22-24) prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței tribunalului care este legală și temeinică.
În ședința dezbaterilor, recurenta a precizat că denumirea societății este actualmente SA, depunând documentele care atestă această schimbare (filele 10-21).
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse,a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele care succed:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, se constată că în mod corect prima instanță a interpretat și aplicat dispozițiile art.283 alin.1, lit.c din codul muncii iar nu pe cele ale lit.e din același articol, evocate de pârâtă, deoarece este mai presus de orice îndoială că obiectul acțiunii promovate de reclamant îl reprezintă plata unor drepturi salariale, termenul de exercitare a acțiunii fiind cel de 3 ani iar nu de 6 luni-aplicabil litigiilor relative la neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
Referitor la fondul cauzei, Curtea retine că potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.
Din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual, s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din contractele colective de muncă, disputa juridică nefiind legată de sintagma includerii lor în salariu ci a efectivității plății lor.
În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că-incluse ori nu în salariul reclamantului-aceste drepturi i-au fost efectiv plătite, statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.
Recurenta a susținut că salariile angajaților au fost majorate și indexate începând cu anul 2003 inclusiv cu valoarea primelor convenite ca suplimentări salariale de Paște și C, însă din nici un mijloc de probă administrat în cauză nu rezultă a atare situație, care nefiind dovedită, nu poate fi verificată și deci primită.
Sub acest aspect, criticile aduse sentinței nu sunt justificate, obligația plății respectivelor drepturi către reclamant fiind legal si temeinic stabilită de instanța fondului.
Pentru considerentele care preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul exercitat de pârâtă, în temeiul art.312 cod pr.civ.și va menține ca temeinică și legală sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA, fostă "" SA B, cu sediul în B,- bis, sector 1, prin reprezentant legal și Asociații, cu domiciliul ales în B,-, etaj 3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.542 din data de 15 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în Scăeni,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 13 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./22.05.2008
dosar fond - Tribunalul Prahova
judecători fond - -
-
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
ROMÂNIA
GREFA CURȚII DE APEL PLOIEȘTI
2 iunie 2008
Prezenta copie a deciziei civile nr.671 din data de 13 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, este conformă cu originalul aflat la mapa de decizii pe anul 2008 și se atestă de noi, fiind irevocabilă, potrivit legii.
S-au anulat taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei conform chitanței fiscale nr.- din data de 30 aprilie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Grefier șef secție,
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
