Drepturi salariale (banesti). Decizia 683/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 683/CM
Ședința publică din data de 9 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Jelena Zalman Mariana Bădulescu
- -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 513/5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în Câmpulung,-, - 14,. B,. 17, județul A, având ca obiectdrepturi bănești.
La apelul nominal efectuat în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând instanței că recurentul reclamant a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului și rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Reclamantul Spitalul Județean de Urgență Tai nvestit Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu pârâtul, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la restituirea sumei de 8.081,54 lei.
În motivare, reclamantul a arătat că, la data de 2.08.1995 a fost încheiat contractul adițional între Direcția Sanitară T și dr., în care la art. 5 se prevede obligativitatea rezidentului de a lucra în "unitatea unde a ales postul cel puțin 5 ani de la data când a obținut titlu de medic specialist".
S-a mai arătat că, temeiul în baza căruia s-a încheiat acest act a fost art. 21 din Legea nr. 1/1970 a organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat (vechiul Cod al muncii) care prevedea la alin. 1 lit. "b", "îndatorirea salariatului de a lucra în unitatea respectivă cel puțin 5 ani de la terminarea formei de instruire", iar la lit. "c", "obligația salariatului ca în cazul nerespectării îndatoririi prevăzute la lit. "b" să plătească o despăgubire reprezentând cheltuielile făcute de unitate sau alte organe pentru pregătirea lui profesională.
În data de 1.09.1995 s-a încheiat și contractul individual de muncă cu instituția sanitară.
A menționat reclamantul că, în data de 12.09.2002 pârâtul a formulat o cerere de demisie din postul pe care se obligase să îl ocupe, cerere prin care se obliga din nou, să achite contravaloarea școlarizării.
Întrucât pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contractul adițional, de a lucra 5 ani în cadrul Spitalului Județean T, după obținerea titlului de medic specialist, unitatea sanitară păgubită, a calculat suma de 93.355.679 lei ROL, reprezentând salariul net încasat pe perioada rezidențiatului.
S-a apreciat că soldul contului debitori la data de 31.12.2003 era de 86.815.385 lei ROL pârâtul achitând doar suma de 6.540.294 lei ROL.
Până la data de 31.12.2006, conform fișei soldului debitori "", pârâtul a mai achitat suma de 6.000.000 lei.
La data de 28.02.2008, pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune având în vedere că debitul datorat, reprezentând contravaloarea salariilor nete primite în perioada 1.09.1995-31.12.2001, putea fi solicitat în termen de 3 ani.
A considerat pârâtul că, termenul de prescripție începe să curgă de la data înaintării demisiei, respectiv 12.09.2002.
Prin sentința civilă nr. 513/5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a respins excepția prescripției ca nefondată, s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii și s-a respins acțiunea formulată de reclamant, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Față de excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța a reținut că potrivit art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, precum și conform art. 283 alin. 1 lit. "c" din Legea nr. 53/2003, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă, având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariați, precum și în cazul răspunderii patrimoniale ale salariaților față de angajator pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Deși pârâtul și-a dat demisia la data de 12.09.2002, acesta a efectuat plăți către reclamantă, fiind astfel întrerupt termenul de prescripție.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepția prescripției, ca nefondată.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a admis-o având în vedere următoarele:
Potrivit contractului individual de muncă depus la dosarul cauzei, rezultă că pârâtul a avut raporturi de muncă cu reclamantul Spitalul Județean de Urgență T începând cu data de 1.09.1995.
Analizând contractul adițional depus la dosarul cauzei se poate observa că acesta a fost încheiat la data de 2 august 1995 între Direcția Sanitară T și.
În acest contract adițional, se obliga să lucreze în unitatea unde a ales postul, cel puțin 5 ani de la data când va obține titlul de medic specialist.
Tot prin acest contract adițional se prevedea la punctul 5 că, nerespectarea obligației asumate atrage plata unei despăgubiri reprezentând cheltuielile făcute de unitate, respectiv plata drepturilor salariale și plata școlarizării pe această perioadă.
Din probele existente la dosarul cauzei rezultă că singurul contract încheiat cu Spitalul Județean de Urgență T este contractul individual de muncă, din 1.09.1995 prin care nu s-a stipulat nici o clauză referitoare la specializarea angajatului și obligația acestuia de a lucra o anumită perioadă sub sancțiunea achitării de despăgubiri.
Ori, contractul adițional la care face trimitere reclamanta nu privește Spitalul Județean de Urgență T deoarece nu este parte contractuală, singura unitate spitalicească prin care s-a asigurat pregătirea profesională a pârâtului este
Față de aceste considerente, instanța de fond a respins acțiunea, ca inadmisibilă.
La data de 19.06.2008 reclamantul Spitalul Județean de Urgență Tad eclarat recurs împotriva sentinței civile nr. 513/5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului, Curtea a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Verificând actele dosarului, instanța constată că excepția este fondată.
Având în vedere că dovada de comunicare a hotărârii pronunțate de instanța de fond către recurentul reclamant Spitalul Județean de Urgență T poartă data de 5.06.2008 și față de data declarării recursului 19.06.2008, ultima zi legală pentru declararea recursului fiind 15.06.2008, constată că recursul a fost declarat peste termenul legal.
Potrivit dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțată de instanța de fond" și potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă, "Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința lui".
Cum în cauză, recurentul reclamant nu a respectat aceste dispoziții legale, a depus cererea de recurs cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, cu toate că hotărârea recurată i-a fost comunicată la adresa indicată în dosar, nu a formulat cerere de repunere în termenul de recurs și nu a produs probe prin care să dovedească faptul că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința sa să declare recursul în termen, excepția va fi admisă și recursul va fi respins ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv formulat, recursul civil declarat de recurentul reclamant SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T, cu sediul în-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 513/5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în Câmpulung,-, - 14,. B,. 17, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Maria Apostol | JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Mariana Bădulescu | Judecător, |
Grefier, - - |
gref.
2 ex./25.09.2008.
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Jelena Zalman Mariana Bădulescu
