Drepturi salariale (banesti). Decizia 77/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 77/2008
Ședința publică de la 07 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Nicoleta Vesa vicepreședintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Elena Truță
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta SC Transport Feroviar Public Călător SA B împotriva sentinței civile nr. 819/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat
asistat de av., lipsind pârâtul recurent SC TRANSPORT FEROVIAR P SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-au depus la dosar din partea recurentului concluzii scrise.
Reclamantul intimat,prin mandatar arată că nu mai are alte cereri de formulat,împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare, acordând cuvântul în dezbateri.
Avocatul reclamantului intimat pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Apreciază că s-a făcut schimbarea la locului de muncă fără consimțământul angajatului și fără comunicarea deciziei de transfer. Cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Alba sub nr- reclamantul Gac hemat în judecată pârâta SC Transport Feroviar Public Călător SA B solicitând obligarea pârâtei la plata salariului și a sporurilor aferente, conform contractului individual de muncă și la cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că este angajatul unității pârâte din anul 2000 pe o perioadă nedeterminată și că și-a desfășurat normal activitatea până în anul 2006; din acel an conducerea societății - fără nici o justificare - a refuzat să îl mai primească la serviciu și să-i plătească salariul corespunzător.
Mai arată că nu i s-a comunicat nici o decizie de desfacere a contractului individual de muncă și, cu toate că reclamantul a informat societatea că se află în concediu medical, aceasta i-a desfăcut contractul de muncă.
În drept s-au invocat prevederile art.37 și următoarele și 154 și următoarele din codul muncii.
Prin precizarea de acțiune depusă la fila 55 reclamantul și-a precizat cererea în sensul că a cerut obligarea pârâtei de plata drepturilor salariale aferente perioadei 01.11.2006-01.07.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație.
Prin precizarea depusă reclamantul a solicitat anularea deciziei atacate în acest sens prevederile art.41 al.2 din legea nr.53/2003 precum și plata drepturilor salariale până la data de 01.11.2006.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea contestației de față și menținerea deciziei atacate ca temeinică și legală.
Pârâta arătat că măsura dispusă s-a făcut cu respectarea prevederilor legale respectiv HG 27/15.01.2004, prev.art.169 codul muncii, fiindu-i astfel păstrate toate drepturile și obligațiile ce decurg din contractul individual de muncă; referitor la transferul reclamantului, pârâta arată că a fost consultat organul sindical al cărui membru era și reclamantul.
Se mai arată că societatea pârâtă a încheiat un contract de închiriere a materialului rulant cu SC SRL, intervenind astfel un transfer a unei părți a întreprinderii așa cum este menționat în art.169 al.1 din codul muncii.
Se mai arată că tabelul nominal cu personalul stației propus a se trece la SC SRL îl cuprinde și pe reclamant - în funcția de conductor tren, alături de alte 3 persoane care au avut avizul sindicatului anterior efectuării transferului.
În drept s-au invocat prevederile art.115 și următoarele din codul d e procedură civilă, art.169,170 din codul muncii,art.22 din HG 27/2004 și contractul de închiriere.
Prin sentința nr.819/2007 tribunalul a admis acțiunea civilă formulată și precizată de către reclamantul G împotriva pârâtei SC regionala Transport Feroviar Public Călători SA B, și a anulat decizia nr- emisă de către pârâtă.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite acestuia începând cu data de 1.11.2006- 5.09.2007 actualizate cu indicele de inflație. Și să efectueze mențiunile necesare în carnetul de muncă al reclamantului, conform prezentei.
De asemenea pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Reclamantul a avut calitatea de angajat al societății pârâte - respectiv conductor tren - din data de 01.04.2001 și, conform ultimei mențiuni înscrise în carnetul de muncă, la data de 01.03.2006, reclamantul avea aceeași calitate în cadrul aceleiași societăți.
La dosar s-a depus și copia contractului individual de muncă din care reiese de asemenea funcția avută și numele angajatorului precum și faptul că locul de muncă al reclamantului este la stația.
Prin decizia nr- CFR Călători - B - dispus la art.1 "contractul individual de muncă al d-lui - funcția de conductor tren - este cedat începând cu data de 01.11.2006 conform ar.169 din codul muncii la SC SRL."; se mai menționează faptul că drepturile și obligațiile acestuia ce decurg din contractul individual de muncă vor fi transferate la SC SRL.
La dosarul cauzei s-a depus și un tabel nominal din care rezultă că, într-adevăr reclamantul și-a păstrat funcția.
S-a constat că societatea a încheiat un contract de închiriere cu o altă societate și a păstrat funcția reclamantului și a prevăzut la art.5 lit.j din contractul de închiriere se specifică faptul că locatarul va fi obligat să preia de la locator personalul feroviar calificat conform art.169 din codul muncii iar locatarul se obligă să nu concedieze personalul din cauze neimputabile pe o perioadă de 3 ani.
Instanța a apreciat că acordul sindicatul nu este suficient pentrul legalitatea măsurii dispuse deoarece, așa cum prevede art.41 din codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai cu acordul părților. În aceste condiții concluzionându-se că a lipsit acordul contestatorului instanța a reținut că decizia de concediere este nulă.
Instanța în baza art.78 codul munciia obligat pe pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite acestuia, începând cu data de 01.11.2006-05.09.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație.
Deoarece pârâta are calitatea de operator în carnetul de muncă, în sensul Decretului nr.92/1976 a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
În baza art.275 cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul a susținut că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică fiind rezultatul interpretării eronate a dispozițiilor legale.
În acest sens s-a arătat că instanța a făcut în mod greșit referire la dispozițiile art.41 din codul muncii care nu sunt incidente în speță. Se arată că în speță sunt incidente dispozițiile Legii 64/2006 privind protecția salariaților în cazul transferului întreprinderilor, transfer care a avut loc și în ceea ce privește contractul de muncă al reclamantului ca urmare a transferului activității de transport feroviar public.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea recursului. În susținerea cererii acesta arată că instanța de fond a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 41 din codul muncii. De asemenea se arată că unitatea este datore să-i plătească salariul solicitat deoarece ni i-a adus la cunoștință măsura luată decât la data de 11 07 2007.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 306 alin 2 din codul d e procedură civilă Curtea reține următoarele:
Prin contractul de închiriere a materialului rulant nr 14 /2006 încheiat între Societatea Națională de Transport Feroviar Călători CFR Călători în calitate de locator și Societatea Comercială în calitate de locatar s-a convenit închiriere materialului rulant prevăzut în anexa 1 contractului.
Prin același contract s-a stipulat că locatorul se obligă să predea locatarului personal care a lucrat efectiv în secții în perioada premergătore efectuării licitației.
În temeiul acestui contract pârâta a emis decizia nr-(fila 31) prin care a dispus cedarea contractului individual de muncă al reclamantului către C, iar la data de 07 decembrie 2006 (fila 63) reclamantul a predat gestiunea care îi fusese încredințată. În vederea realizării transferului a fost consultat Sindicatul reprezentativ din unitate (fila 32).
Potrivit dispozițiilor codului muncii:
Art. 41 - (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
(2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condițiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă și timpul de odihnă.
Art. 169 - (1) Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii.
(2) Drepturile și obligațiile ui, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
(3) Transferul întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaților de către cedent ori de către cesionar.
Art. 170 - și cesionarul au obligația de a informa și de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, după caz, reprezentanții salariaților cu privire la implicațiile juridice, economice și sociale asupra salariaților, decurgând din transferul dreptului de proprietate.
În speță a avut loc un astfel de "transfer de întreprindere " prin cedarea de către pârâtă a unei părți din activitatea pe care aceasta o desfășura către locatar.
Condiția existenței unui transfer al întreprinderii este îndeplinită toate cazurile în care are loc o schimbare în ceea ce privește persoana care exploatează întreprinderea și care dobândește astfel obligațiile angajatorului legate de relația cu salariații, indiferent dacă schimbarea/cesiunea presupune sau nu transferul dreptului de proprietate. În această interpretare norma este incidentă și în ipoteza unui contract de închiriere. Transferul în interesul serviciului, ca formă de transfer individual, reglementat în art. 69 din vechiul Cod al muncii, nu mai este conținut de actuala reglementare, fiind practic înlocuit cu transferul colectiv, reglementat de art. 169 din codul muncii. Prin urmare, actualmente, poate opera transferul, dar numai în forma colectivă, în condițiile stipulate de art. 169 din codul muncii.
Obligațiile ui de informare sunt prevăzute expres de art.170 din codul muncii și ele se referă la obligația de informare a sindicatului reprezentativ din unitate.
În această situație nu sunt aplicabile dispozițiile art.41 din codul muncii, deoarece art.169 impune oan umită conduită angajatorului care transferă o parte din întreprindere, respectiv aceea de a transfera și personalul. Dealtfel salariatului nu-i sunt modificate nici elementele la care face referire art.41 alin 3 din codul muncii respectiv, durata contractului,locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă. Deasemenea angajatorul nu poate opta pentru concedierea sa ca urmare a reducerii activității. Refuzul angajatului de a accepta transferul echivalează astfel cu o cerere de demisie,ori în speță o astfel de cerere nu a fost formulată, dimpotrivă reclamantul a dorit continuarea raporturilor de muncă cu pârâta ceea ce este inadmisibil.
Față de cele ce preced Curtea va admite recursul pârâtei,în temeiul art. 304 alin 1 punctul 9 din codul d e procedură civilă și va modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC Transport Feroviar Public Călător SA B împotriva sentinței civile nr. 819/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul G.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. /3ex. 25.02.2008
,
Președinte:Alina Lodoabă Nicoleta VesaJudecători:Alina Lodoabă Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu, Elena Truță
