Drepturi salariale (banesti). Decizia 782/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 782
Ședința publică din data de 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 265/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul C - S în dosar nr- în contradictoriu cu reclamantul.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamantul intimat a depus la dosar, prin registratură, la data de 08.05.2009 întâmpinare.
Nemaifiind alte probe de administrat instanța reține cauza spre competentă soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată că prin sentința civilă nr. 265/12.03.2009, Tribunalul C - Saa dmis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SRL; s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta reconvențională.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a apreciat că reclamantul a deținut funcția de administrator în cadrul societății pârâte și a desfășurat activitatea în baza unui contract individual de muncă având un salariu brut de 6.000 lei conform actului adițional nr. 297 din 20.02.2006, iar pe luna octombrie 2006 nu a fost plătit pentru prestația muncii sale.
Referitor la cererea reconvențională s-a apreciat că este inadmisibilă întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 112 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 119 alin. 2 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, s-a motivat că pretențiile formulate prin cererea reconvențională nu sunt dovedite pentru a putea fi imputate reclamantului și nu a fost făcută dovada că activitatea sa ar fi determinat pagube reale pârâtei.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și în consecință admiterea cererii reconvenționale.
În motivarea recursului se arată că în cauză au fost administrate probe cu înscrisuri cât și proba testimonială, însă în mod nelegal instanța a respins cererea reconvențională motivând în drept pe prevederile art. 112, art. 115 alin. 2 Cod procedură civilă, cu toate că în întâmpinare și cererea reconvențională sunt indicate elementele prevăzute de lege respectiv domiciliul părților cât și valoarea bunurilor.
De asemenea, prin interogatoriul luat în instanță la data de 28.11.2008, reclamantul a recunoscut că a achiziționat un fax din Germania fără a-l înregistra în actele contabile ale firmei.
Prin cererea reconvențională s-a invocat compensarea dintre drepturile bănești solicitate de către reclamant și suma de 856 euro reprezentând prejudiciul cauzat societății, însă instanța nu a analizat acest aspect și nici nu a făcut referire la depoziția martorului, audiat.
Prin întâmpinare, intimatul s-a opus admiterii recursului arătând că este nefondat, întrucât cererea de compensare care face obiectul acțiunii reconvenționale este inadmisibilă, cum corect a reținut instanța, iar martorul este un angajat al societății, declarația acestuia fiind astfel subiectivă, care nu poate fi apreciată ca probă.
Referitor la înscrisurile depuse intimatul arată că acestea nu dovedesc prejudiciul invocat de către recurentă, atât la preluarea gestiunii cât și la plecare s-a efectuat un inventar din care nu rezultă vreo neregulă.
Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea reconvențională invocând dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, iar prin aceeași hotărâre a apreciat că pretențiile care fac obiectul cererii reconvenționale nu sunt dovedite.
astfel, instanța a încălcat dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă și dispozițiile art. 119 Cod procedură civilă, întrucât întâmpinarea și acțiunea reconvențională depusă cuprinde elementele prevăzute de lege, iar în situația contrară sancțiunea ar fi fost - declararea nulității cererii conform art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă și nu respingerea ca inadmisibilă a cererii.
Pe de altă parte, cererea reconvențională a fost respinsă cu motivarea că pretențiile "nu sunt dovedite pentru a putea fi imputate reclamantului", soluție, de asemenea nelegală, dată cu încălcarea dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 287 Codul muncii, instanța neprocedând la administrarea probelor în condițiile prevăzute de dispozițiile legale menționate.
Față de acestea se apreciază că judecata în fond a cererii reconvenționale nu a avut loc, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, constând în admiterea recursului casarea în parte a hotărârii și trimiterea spre rejudecare în fond a cererii reconvenționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 265/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul C - S în dosar nr-.
Casează, în parte, hotărârea recurată în sensul că trimite spre rejudecare în fond cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională SC SRL împotriva pârâtului reconvențional.
Menține în rest dispozițiile hotărârii recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2009.
Ptr. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Aflată în concediu de odihnă
Semnează Președinte secție
GREFIER,
- -
Red../ 29.06.2009
Tehnored. /2 ex/ 29.06.2009
Prima instanță: Tribunalul C - S
Jud., jud.
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf
