Drepturi salariale (banesti). Decizia 867/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 867

Ședința publică de la 25 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu

JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I împotriva sentinței civile nr. 574 din 3.04.2009 a Tribunalui I (dosar nr-), intimați fiind, -, a, -, -, -, I, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Ministerul Justiției și Libertăților.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al treilea termen de judecată. Nu s-a răspuns la excepția lipsei de interes a recurentului Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I în formularea recursului, Ministerul Justiției și Libertăților a depus la dosar o cerere prin care a solicitat comunicarea exemplarului al doilea a motivelor de recurs și actele anexă. S-a solicitat judecata în lipsă.

Instanța, consultându-se, respinge cererea formulată de Ministerul Justiției și Libertăților prin care a solicitat comunicarea duplicatului motivelor de recurs, întrucât, recursul este declarat de Ministerul Finanțelor Publice, iar aceste două părți au avut la instanța de fond aceeași poziție procesuală, neimpunându-se comunicarea motivelor de recurs ale Ministerului Finanțelor Publice către Ministerul Justiției și Libertăților.

Nemaifiind cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.

Ulterior deliberării,

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr.574 din 03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iașis - respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor,iar pe fond, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, a, -, -, -, I și, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Iași și Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea promovată reclamanții au solicitat:

- obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI și Tribunalul Iași la plata sumelor reținute nelegal (cu dobânda legală și indicele de inflație al monedei naționale la data plății efectiv) începând din luna august 2007 și până la remedierea situației, cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale la suma reprezentând venitul brut realizat și nu la suma reprezentând de 5 ore salariul mediu brut cum ar fi corect;

- obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI la plata sumelor reținute nelegal cu dobânda legală și indicele de inflație al monedei naționale la data plății efectiv în perioada 01.01.2007 - 01.08.2007 cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale peste limita sumei de 512 lei (contribuția individuală fiind majorată ca urmare a creșterii salariului mediu brut la 603 lei),precum și

- obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce în buget sumele necesare efectuării plăților.

În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie conform art. 23 alin. 1 din legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă și/sau veniturile asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I, II și VI.

Conform alineatului 3 al art. 23 "Baza de calcul prevăzută la alin. 1 și 2 nu poate depăși plafonul de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie".

Articolul 183 din aceeași lege prevede:

"(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi contribuția la asigurări sociale, suportată de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I, II și VI, nu va diminua venitul net al acestora.

(2) Aplicarea prevederilor alin. 1 pentru asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I, II și VI se realizează prin majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuție la asigurările sociale raportate de aceștia conform prezentei legi.

(3) Pentru asigurații care realizează venituri lunare mai mari decât plafonul stabilit la 3 salarii medii brute pe economie majorarea prevăzută la alin. 2 se aplică în acest plafon.

(4) Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, astfel încât contribuția la asigurări sociale suportate de asigurați să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern".

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002 acest plafon a fost majorat la 5 salarii medii brute lunare pe economie.

Prin art. 2 din legea nr. 250 din 19 iulie 2007 fost modificat alineatul 3 al art. 23 din Legea nr. 19 din 17.03.2000 în sensul că:

"(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) este venitul brut realizat lunar".

Această modificare are următoarele consecințe:

-A fost înlocuită limitarea bazei de calcul, astfel încât aceasta poate depăși plafonul maximum de 5 ori salariul mediu lunar pe economie.

-Implicit, au rămas fără obiect de aplicare prevederile art. 183 alin. 3 din aceeași lege, fapt ce a determinat abrogarea sa expresă ulterioară prin art. 11 din ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91 din 26.09.2007.

Modificarea unui act normativ constă, potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 24 din 27.03.2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificată și republicată, în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acesteia și în redactarea lor într-o nouă formulare.

Potrivit art. 60 din aceeași lege, "dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau completare a acestora trebuie raportate tot la actul e bază".

Ori, prin legea nr. 25/2007 nu au fost modificate, completate sau abrogate celelalte dispoziții ale art. 183 din legea nr. 19/2000, respectiv dispozițiile alin. 1, 2 și 4, care rămân în vigoare.

Ca urmare, baza de calcul a contribuției de asigurări sociale fiind majorată de la plafonul de 3 salarii medii brute pe economie la "venitul brut realizat lunar", trebuia să se facă și aplicarea dispozițiilor alin. 1, 2 și 4 ale art. 183 din legea nr. 19/2000 (rămase în vigoare, așa cum au demonstrat).

Astfel, în respectarea interdicției de a nu diminua venitul net al acestuia, se impunea ca, inițial să se calculeze și majoreze drepturile salariale - cu suma reprezentând diferența între contribuția datorată anterior și cea datorată ulterior intrării în vigoare a legii nr. 250 din 19 iulie 2007, după care, această majorare să fie reținută pentru acoperirea noului cuantum (majorat) al contribuției de asigurări sociale - în temeiul art. 183 alin. 2 și conform metodologiei stabilită atât prin alin. 4 al aceluiași articol cât și Ordinul nr. 340 din 4 mai 2001 al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, publicat în Mionitorul Oficial nr. 237 din 10mai 2001, modificat prin ordinul nr. 518/2001 și ordinul nr. 718 din 11.12.2001, același principiu al nediminuării venitului net urmând a fi aplicat și în cazul majorării venitului brut de la 512 lei la 603 lei începând cu data de 01.01.2007 și până la data de 01.08.2007 când a intrat în vigoare Legea nr. 250/2007.

Numai în acest mod ar fi fost respectate dispozițiile legale care interzic "diminuarea venitului net" al lor, prin raportarea - impusă de Legea nr. 24/2000 - tot la actul de bază.

Prevederile art. 183 din Legea nr. 19/2000 sunt cuprinse în Capitolul 9 "Dispoziții tranzitorii" al legii.

Ori, dispozițiile cuprinse în alin. 1, 2 și 4 ale art. 183 din Legea nr. 19/2000 nu au fost modificate sau abrogate prin Legea nr. 250/2007, astfel încât ele vor continua să fie active și să aibă caracter general în ocrotirea unui drept câștigat în materia venitului net lunar.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa motivat de faptul că obligația acordării diverselor sporuri și beneficii aparține ordonatorului principal de credite, iar el nu are această calitate întrucât între reclamanți și minister nu există raporturi juridice de muncă.

Pe fond pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Ministerul Justiției prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că rațiunea art. 183 din legea 19/2000 a fost aceea de a proteja veniturile nete ale asiguraților la momentul intrării în vigoare a Legii 19/2000, ca urmare a majorării cotelor de contribuții la asigurările sociale. Prin urmare art. 183 din Legea 19/2000 este implicabil, deoarece modificarea operată prin Legea 250/2007 a privit lărgirea bazei d3 calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, iar nu majorarea cotelor de contribuții, cele două situații fiind distincte.

La termenul din 30 ianuarie 2009 instanța a invocat excepția necompetenței materiale Curții de APEL IAȘI în soluționarea cauzei.

Prin sentința civilă nr. 69 din 13 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul 798/- a fost declinată competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Iași.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 1776/99/23.02.2009 dispunându-se citarea legală a părților.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor,instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată respingând-o, având în vedere art. 1 din OUG nr. 22/2002 aprobată prin legea 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Astfel, pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite, acesta având obligația, potrivit art. 2 din aceeași ordonanță, de a dispune toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că acțiunea reclamanților este neîntemeiată.

A reținut instanța de fond că reclamanții au calitatea de judecători la Tribunalul Iași astfel cum rezultă din adresa nr. 6640/A/23.12.2008 emisă de Curtea de APEL IAȘI.

S-a mai reținut că art. 23 alin. 1 coroborat cu alin. 3 din Legea 19/2000 invocat în susținerea acțiunii prevede că "Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților nu poate depăși plafonul de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie".Aceste dispoziții se complinesc cu cele ale art.4 alin. 4 din OUG nr. 147/2002 care prevăd că:" La stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale prevăzut de art. 23 și 24 din legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se are în vedere valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute lunare pe economie".

Art. I pct. 3 din legea nr. 250/2007a modificat însă art. 23 alin. 3 din legea nr. 19/2000, în sensul că: "baza de calcul prevăzută la alin. 1 și 2 este venitul brut realizat lunar",iar

potrivit art. VI și art. I pct. 11 din ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2007, începând cu data de 1.01.2008, la art. 23, alin. 3 a fost abrogat.

A mai reținut instanța de fond că conformitate cu art. 183 din legea nr. 19/2000 "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuția de asigurări sociale, suportată de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I, II și VI, nu va diminua venitul net al acestora.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) pentru asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I, II și VI se realizează prin majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de aceștia conform prezentei legi.

(4) Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern".

Art. 183 din legea nr. 19/2000 face parte din capitolul "Dispoziții tranzitorii", iar din partea dispozitivă a actului normativ, ce reprezintă conținutul propriu-zis al reglementării, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.

Or, în conformitate cu prevederile art. 52 al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificată și completată:

"(1) Dispozițiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ.

(2) Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ ă decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive".

În aceste condiții instanța a reținut că o dispoziție legală de această natură nu poate institui reglementări aplicabile nelimitat în timp, după cum nu poate reprezenta o dispoziție ce constituie conținutul propriu-zis al reglementării acelui act normativ, ci poate privi doar instituirea unor măsuri cu privire la soarta unor raporturi juridice născute sub imperiul reglementării anterioare în raport de noile dispoziții legale.

Aceste prevederi sunt înscrise în capitolul "Dispoziții tranzitorii", ceea ce înseamnă că acționează numai în cadrul termenelor prevăzute în aceste texte de lege.

Instanța a reținut astfel că aplicabilitatea dispozițiilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 a fost asigurată prin nr.HG 403 din 19 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, act normativ în prezent abrogat prin HG687/12.07.2005.

Astfel, prin art. 1 alin. 1 din Normele Metodologice s- prevăzut că: "Drepturile salariale ale asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I și II din Legea nr. 19/2000 cu modificările ulterioare, stabilite pentru luna martie 2001 se majorează începând cu data de 1 aprilie 2001 corespunzător creșterii cotelor de contribuții de asigurări sociale suportate de aceștia, potrivit prevederilor prezentelor norme, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate".

Scopul acestei prevederi legale a fost acela de a proteja veniturile nete ale asiguraților ca urmare a majorării corespunzătoare a cotelor de contribuții la asigurările sociale, ceea ce conferă acestui drept caracterul de compensație pentru majorarea cotelor de contribuții indicate.

Potrivit art. 1 alin. 6 din nr.HG 403/2001 "La agenții economici care au acordat creșteri salariale potrivit contractelor colective de muncă sau contractelor individuale de muncă până la data de 1 aprilie 2001, părțile semnatare pot conveni ca, în situațiile în care majorările salariale acordate acoperă creșterile prevăzute la alin. 2, prevederile acestui alineat să nu se mai aplice", iar potrivit art. 2 din același act normativ, "prevederile prezentelor norme se aplică în mod corespunzător personalului din sectorul bugetar, precum și asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. VI din Legea nr. 19/2000".

Chiar dacă prevederile normei enunțate au fost incidente în anul 2001, trebuie observat că și în cazul altor categorii de personal, creșterile salariale intervenite ulterior aplicării HG403/2001, creșteri care acopereau procentul prevăzut de acest act normativ, nu au mai justificat acordarea compensării pentru majorarea cotelor de contribuții la asigurările sociale.

Din examinarea cuprinsului art. 183 din Legea nr. 19/2000 rezultă că rațiunea acestuia a fost aceea de a proteja veniturile nete ale asiguraților la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, ca urmare a majorării cotelor de contribuții la asigurările sociale. Modificarea operată prin legea nr. 250/2007 a privit lărgirea bazei de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, iar nu majorarea cotelor de contribuții, cele două situații fiind distincte.

Pentru toate aceste considerentele instanța a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Criticile formulate de recurent vizează respingerea excepției lipsei calității sale procesuale pasive,recurentul susținând ca atâta timp cât nu are nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții, nu poate sta în judecată în calitate de pârât.

Recursul astfel formulat este lipsit de interes.

Astfel, Curtea constată că în contextul în care acțiunea reclamanților a fost respinsă pe fond de către prima instanță, promovarea prezentului recurs de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu este justificată prin prisma vreunui interes.

Ca atare, Curtea,în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul astfel formulat, pe calea excepției lipsei de interes,cercetarea criticilor formulate devenind de prisos.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 574 din 03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored./

2 ex.

05.10.2009

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Smaranda Pipernea
Judecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 867/2009. Curtea de Apel Iasi