Drepturi salariale (banesti). Decizia 9391/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9391
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
***************
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de către contestatoarea, împotriva deciziei civile nr.1874/07.09.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SA B - Zona "" M și SC SA
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat, pentru contestatoarea, avocat, pentru intimata SC SA B - Zona "" M, avocat, pentru intimata SC SA
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat ori alte cereri de formulat, instanța, apreciind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru contestatoarea, solicită instanței admiterea contestației, desființarea deciziei contestate și fixarea unui nou termen pentru rejudecarea recursului, iar în urma rejudecării respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală.
Apărătorul intimatei SC SA B - Zona "" M, solicită instanței respingerea contestației, ca fiind nefondată.
Apărătorul intimatei SC SA B, solicită instanței respingerea contestației, ca fiind nefondată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față;
Prin sentința nr. 131 din 30 ianuarie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.6674/2006, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 12.819 lei reprezentând drepturi bănești nete actualizate până în noiembrie 2006, cuvenite și neachitate, aferente perioadei iunie 2003 - iunie 2006.
A fost obligată pârâta să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă, precum și să-i plătească reclamantei suma de 900 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanta este salariata pârâtei în funcția de gestionar la Secția nr.13 S și în perioada iunie 2003 - iunie 2006 aceasta a fost retribuită pentru o normă de lucru de 8 ore zilnic, dar a prestat munca în regim de tură continuă, durata unui schimb de lucru fiind de 12 ore.
A mai reținut instanța că pârâta a avut cunoștință de organizarea muncii în acest program și a acceptat acest program, însă a retribuit-o pe reclamantă pentru un sistem de 8 ore zilnic, deși avea obligația de a- plăti o majorare de 100% pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de muncă de 8 ore.
Conform expertizei întocmită în cauză prin aceasta reclamanta a fost prejudiciată cu suma de 9465 lei constând în diferențe nete actualizate reprezentând drepturi salariale.
S-a mai reținut că, potrivit art. 134 lit. f din Contractul colectiv de muncă aplicabil părților, pârâta s-a obligat ca pe lângă celelalte sporuri să acorde salariaților un spor pentru munca prestată sistematic peste programul normal de lucru într-un cuantum cuprins între 10 și 25 % conform anexei 10.
Apărarea pârâtei în sensul că reclamanta nu poate beneficia de acest spor pentru că a beneficiat de sporuri de tură continuă a fost înlăturată de către instanță, cu motivarea că aceste sporuri sunt tratate distinct, neincluzându-se unul pe altul și neexcluzându-se.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că începând cu 01.07.2003 stația dispunea de un personal de 6 persoane care în mod normal acoperea întregul program de tură continuă, iar conform dispozițiilor conducerii de la acea perioadă stațiile M trebuiau să trimită un grafic de lucru pentru fiecare lună ce trebuia aprobat, iar orice modificare trebuia făcută numai după aprobarea acesteia de către conducerea unității.
Stația unde a lucrat reclamanta nu s-a conformat acestei reguli, iar din pontajele întocmite reiese că numai în momentul în care intervenea un concediu de odihnă sau un concediu medical se depășea programul de lucru.
A mai fost criticată sentința și pentru faptul că nici expertiza și nici instanța nu au luat în considerare faptul că programul după care se desfășura activitatea la stația respectivă era un program de tură continuă, respectiv 12 cu 24, program reglementat de art. 112 alin.2 din legea 53/2003, caz în care munca prestată peste programul de 8 ore este compensată cu timp liber și această muncă nu reprezintă muncă sistematică și nici timp suplimentar.
De asemenea, în conformitate cu art. 3 din anexa 10 la CCM dacă media realizată este mai mică de o oră timpul suplimentar se plătește conform art. 141, deci se acordă spor sistematic, însă numai în baza unei clauze speciale în contractul individual de muncă, clauză care nu există în cazul reclamantei.
A mai arătat recurenta că foile colective de prezență nu au fost depuse niciodată la conducerea unității spre aprobare și validare în conformitate cu adresa nr. 3712/2003, stația având obligația să comunice anticipat pentru luna următoare graficul de lucru, iar salarizarea în funcție de acest grafic trebuia să comunice mai departe la crearea bugetului.
Prin decizia civilă nr.1874 din 07 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a admis recursul formulat de pârâtele SC SA B- ZONA "" M și SC SA B, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
A fost modificată sentința, în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamanta
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că, potrivit art. 112 din Codul muncii, pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale, ori prin acte normative specifice, o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
Potrivit alin.2 al aceluiași articol durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
Potrivit art. 134 din contractul colectiv de muncă aplicabil părților salariații care lucrează în sistem de tură continuă beneficiază de un spor de 15 %.
" continuă" presupune conform aceluiași CCM lucrul în două sau trei schimburi care acoperă integral cele 24 de ore ale unei zile.
Conform lit. f al aceluiași articol salariații mai beneficiază de un spor între 10 și 25 % conform anexei 10 pentru munca prestată sistematic peste programul normal de lucru.
Din interpretarea acestor dispoziții reiese că salarizarea personalului care lucrează în regim de tură continuă se face prin aplicarea sporului de 15 %, iar acelor care prestează muncă sistematică peste programul normal de lucru prin aplicarea unui spor de 10-25 %.
În aceste condiții instanța de fond în mod eronat a reținut că reclamanta beneficiază în același timp atât de plata orelor suplimentare peste programul de 8 ore zilnic în procent de 100 %, cât și de sporul sistematic peste programul de lucru, singurul spor de care aceasta ar fi trebuit să beneficieze era sporul de tură continuă, spor care de altfel a și fost plătit.
A rezultat că în mod greșit instanța de fond și-a însușit concluziile raportului de expertiză și a concluzionat că reclamanta a fost prejudiciată cu suma de 9.465 lei constând în diferențe nete de drepturi salariale, precum și la plata sumei de 3.354 lei reprezentând sporul pentru munca prestată sistematic peste programul de lucru, acțiunea reclamantei fiind astfel nefondată.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, contestatoarea, criticând-o ca netemeinică și nelegală, fiind rezultatul unei greșeli materiale și prin dezlegarea dată instanța de recurs soluționând fondul, nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere din acțiunea introductivă.
În mod total greșit, instanța soluționează un recurs declarat de două pârâte - SC SA B - Zona M și SC SA B,deși din modul de redactare și semnarea cererii de recurs, este evident că o singură parte a declarat recurs - SC SA B - Zona M, rezultând că recursul nu a fost formulat și pentru SC SA
Instanța de recurs nu a analizat decât unul din capetele de cerere, respectiv cel privind acordarea și plata sporului sistematic peste programul normal de lucru, astfel că a omis să se pronunțe și asupra celorlalte capete de cerere, privind plata orelor suplimentare peste programul normal de lucru, dar și înscrierile din carnetul de muncă.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a fost într-o gravă eroare atunci când a reținut că nu se poate acorda decât spor de tură continuă și nu mai este posibil să se acorde sporul de muncă prestată sistematic, peste programul normal de lucru.
Sporul de muncă prestată sistematic peste programul de lucru, este acel spor care se acordă dacă se depășește programul normal de lucru.
Deci, sporul de tură continuă este un spor care se acordă în interiorul programului normal de lucru, iar sporul de muncă sistematic peste programul normal de lucru se aplică pentru ceea ce depășește programul normal de lucru.
Prin urmare, se impune și plata orelor suplimentare prestate peste programul normal de lucru, cu plată majorată 100 %, conform contractului colectiv de muncă, care este legea părților.
Solicită admiterea contestației, anularea deciziei și fixarea unui nou termen pentru rejudecarea recursului și-n urma rejudecării acestuia să se respingă recursul și să se mențină hotărârea instanței de fond, ca legală și temeinică.
Cu privire la motivele contestației în anulare, nu s-a depus întâmpinare de către intimați.
Contestația în anulare se va respinge, pentru considerentele ce se vor expune:
Potrivit art. 317 și următoarele Cod pr. civilă, contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere instanței să desființeze propria hotărâre, pentru că a fost dată în condiții neregulate (lipsa sau viciu al procedurii de citare în ziua fixată, pentru dezbaterea cauzei, ori necompetența absolută a instanței), sau dacă soluția dată este rezultatei unei greșeli materiale, ori să-și completeze judecata,când respingând sau admițând în parte calea de atac, s-a omis să se cerceteze unul din motivele de recurs.
Contestatoarea invocă drept temei art. 318 Cod pr. civilă, arătând că instanța de recurs a omis din greșeală să judece fondul și nu a examinat toate capetele de cerere, în mod greșit a soluționat un recurs declarat de două pârâte, în condițiile în care numai pârâta SC SA B - Zona Mad eclarat recurs, astfel că soluția dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea contestației în anulare prevăzute de art. 318 Cod pr. civilă.
Susținerea contestatoarei că instanța de recurs a omis să cerceteze fondul nu este întemeiată, deoarece numai în caz de casare se rejudecă pricina în fond și în speță, nu s-a constatat existența unor motive de casare din cele prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, în realitate, instanța de recurs a modificat sentința și a respins acțiunea formulată de reclamanta contestatoare.
Așa după cum a fost făcută investirea instanței de către contestatoare, se observă că a solicitat la fond plata orelor suplimentare efectuate și neplătite, cu începe de la 1.07.2003 până la zi, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație de la data la care ar fi trebuit efectuată,până la data efectuării plății, acordarea și achitarea sporului pentru munca prestată sistematic peste program pe aceeași perioadă, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de la care ar fi trebuit efectuată plata, până la data efectuării plății și menționarea lui în cartea de muncă, precum și plata cheltuielilor de judecată, iar instanța de recurs a făcut referire atât la sporul de tură continuă acordat în interiorul programului normal, cât și la sporul de muncă prestată sistematic peste programul normal de lucru.
Este adevărat că s-a concluzionat că singurul spor de care trebuia să beneficieze era sporul de tură continuă, astfel că aceasta nu echivalează cu o necercetare a fondului cauzei și potrivit textului legal - art. 318 Cod pr. civilă, se poate reproșa instanței de control judiciar doar că a omis să cerceteze motivele de recurs, or în speță nu se poate invoca acest lucru, contestatoarea fiind mulțumită de soluția instanței de fond, astfel că nu a declarat recurs în cauză.
În aceste condiții, nu poate fi vorba de "greșeli materiale" de ordin procedural de asemenea gravitate, încât au avut drept consecință darea unei soluții greșite, deci acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante, sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.
Greșelile la care se referă art. 318 Cod pr. civilă, sunt greșeli de fapt, respectiv respingerea recursului ca tardiv, deși la dosar se aflau acte din care rezulta că a fost depus în termen, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretarea unor dispoziții legale, ori de rezolvarea unui incident procedural și în speță contestatoarea se referă în realitate la aprecierea probelor de către instanța de recurs, astfel că are în vedere greșeli de judecată.
Chiar dacă declarat recurs numai una dintre pârâte - SC SA B - Zona M, se observă din dispozitivul instanței de recurs că a fost admis un singur recurs, astfel că nu se poate reține că dezlegarea dată pricinii este rezultatul unei greșeli materiale.
În consecință, în temeiul art. 320 Cod pr. civilă, contestația în anulare se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de către contestatoarea, împotriva deciziei civile nr.1874/07.09.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SA B - Zona "" M și SC SA
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
14.11.2008
Jud.rc.-
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Florica Diaconescu, Corneliu Maria
