Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1091/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1091/2008 -
Ședința publică din 24 iunie 2008
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de contestatorul domiciliat în O,-, - 21,. E,. 25, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 912 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de asigurări sociale - recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul contestator - personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 23.06.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar înscrisuri în susținerea recursului: nota de remediere înregistrată sub nr. 363/2008 emisă de - Sucursala Regională Marfă C, adeverința nr. 913/2008 emisă de Exploatare Marfă O, practică judiciară: decizia civilă nr. 406 din 17.04.2007 și nr. 1216 din 8.11.2007 pronunțate de Curtea de APEL ORADEA.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii și în consecință, a se dispune recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, susținând că recurentul a fost pensionat în anul 1998, fiindu-i astfel aplicabile dispozițiile prevăzute în Legea nr. 3/1977 și Legea nr. 226/2006, avându-se în vedere și datele rezultate din înscrisurile depuse azi la dosar. Solicită totodată obligarea intimatei la cheltuieli de judecată în cuantum de 1.500 lei reprezentând onorariu avocațial.
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin sentința civilă nr. 912 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/28.07.1998, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, având o vechime în grupa I de muncă de 23 de ani și 7 luni.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004, este Legea nr. 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în materie, în scopul clarificării problemei. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și aoa dapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța constată că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004 care prevăd că "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.]", ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. O astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv nr.HG 1550/2004 amintită mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, față de acest principiu, având în vedere pe de o parte că nr.OUG 4/2005 este ulterioară nr.HG 1550/2004 și pe de altă parte că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune concluzia că prevederile art. 2 alin. 2 din nr.HG 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensie.
Prima instanță apreciază că judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a nr.HG 1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma numai spiritul legii nu și litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea. În lumina acestei interpretări, instanța apreciază că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare, tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța constată că acesta nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații (I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate în cadrul unității de O, loc de muncă neprevăzut în cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile prevederile Legii nr. 19/2000.
Instanța mai reține că în speța dedusă judecății perioada de 23 de ani invocată de contestator este doar perioada în care acesta a desfășurat activitate în grupa I de muncă, care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare, și nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000.
De asemenea, pentru a putea fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006, contestatorul ar fi trebuit să realizeze un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de legea sus menționată, pentru a-i putea fi aplicabile dispozițiile art. 5 care prevăd că punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare, acesta având o vechime de doar 23 de ani în condiții speciale de muncă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța în temeiul art. 20 și art. 43 din Legea nr. 19/2000, coroborat cu art. 5 din Legea nr. 226/2006 a respins contestația formulată de contestator ca neîntemeiată, luând act totodată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimată.
Împotriva acestei sentințe, în termen și cu respectarea formelor legale a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței și admiterea cererii sale cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a susținut că reclamantul a lucrat peste 23 de ani în grupa a I de muncă, mecanic de locomotivă, ajutor de mecanic și mecanic instructor de locomotivă, impunându-se astfel a i se reține un stagiu de cotizare de 25 de ani, și peste 3 ani în grupa a II-a de muncă, pentru a nu fi discriminat față de alți participanți la sistemul național de asigurări.
Intimata Casa Județeană de Pensii s-a opus admiterii recursului, cu motivarea că pentru perioada desfășurată în grupa I de muncă recurentului i s-a acordat un spor și i s-a permis să se pensioneze înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, acesta fiind singurul beneficiu acordat persoanelor care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă.
În speță, recurentul face confuzie între dispozițiile Legii nr. 3/1977 și Legii nr. 19/2000, de fapt în speță sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG 4/2005, stagiul de cotizare calculat pentru petent fiind în cuantum corect.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că aceasta este nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Recurentul a fost pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977. În conformitate cu art. 81 din Legea nr. 19/2000 și nr.HG 1550/2004, pârâta urma să procedeze la recalcularea pensiilor potrivit principiilor enunțate în articole introductive ale Legii nr. 19/2000, cel mai important fiind asigurarea unor pensii egale pentru cei care au contribuit egal la sistemul de asigurări sociale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Potrivit art. 19 și 20 din Legea nr. 19/2000, există două categorii de locuri de muncă, tratate diferit față de locurile comune de muncă: cele în condiții deosebite și cele în condiții speciale.
Aceste categorii diferite de locuri de muncă au un tratament juridic egal, potrivit art. 20 cu referire la anexa 2 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 43 din actul normativ.
Recurentul a desfășurat o perioadă de 23 ani, 7 luni și 9 zile în grupa a I de muncă, fiind mecanic de locomotivă, ajutor de mecanic și mecanic instructor de locomotivă, și după apariția Legii nr. 19/2000 și Legii nr. 226/2006, se impunea recalcularea pensiei acestuia, cu respectarea dispozițiilor noilor legi.
Legea nr. 226/2006 a stabilit care sunt locurile de muncă în condiții speciale, iar prin anexa 1 pct. 7, este încadrat ca loc de muncă în condiții speciale și activitatea de mecanic de locomotivă.
Art. 3 din Legea nr. 226/2006, a stabilit că asigurații care au realizat un stagiu de cotizare în condițiile speciale prevăzute de anexa 1, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Chiar dacă petentul nu are 25 de ani activitate desfășurată în condițiile speciale prevăzute de actul normativ mai sus arătat, petentul a desfășurat activitate 3 ani și 4 luni în grupa a II-a de muncă și 4 ani și 11 luni în grupa a III-a de muncă, în speță sunt incidente dispozițiile speciale cuprinse în anexa 4 cu referire la art. 44 din Legea nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare al petentului fiind astfel de 25 de ani, cuantumul acestuia fiind avantajos pentru recurent și duce la obținerea unui punctaj cumulat ce îl avantajează.
Concluzionând, stagiul complet de cotizare ce urmează a se reține pentru petent este de 25 de ani, în loc de 30 de ani, cuantumul acestuia fiind avantajos pentru recurent cât timp duce la obținerea unui punctaj cumulat ce îl avantajează, și care este calculat conform dispozițiilor Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 1550/2004.
Numai procedând în acest fel, se asigură un tratament nediscriminatoriu pentru participanții la sistemul național de asigurări sociale, indiferent de anul pensionării.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 cu referire la art. 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul reclamantului, se va schimba în tot sentința de fond în sensul mai sus arătat, iar față de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată să-i plătească recurentului contestator suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 912 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în întregime în sensul că:
Admite în parte contestația formulată de petentul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință:
Dispune recalcularea pensiei stabilite în favoarea contestatorului prin decizia nr. -0/1998 emisă de intimată, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Obligă intimata să-i plătească contestatorului suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 24 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
red.R
jud.fond. -
dact.
2 ex./11.07.2008.
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Pantea Viorel, Stan Aurelia
