Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.13/2010-

Ședința publică din 12 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Cigan Dana Galeș Maria vicepreședintele instanței

- - - judecător

- - - judecător

- - - grefier

Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuentul G din O, Parcul, nr. 12,.2, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 641/2009-R din 09 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru revizuentul G - lipsă, reprezentantul acestuia avocat în baza împuternicirii avocațiale din 12.01.2010 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, după care:

Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.

Reprezentantul revizuentului G solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată și motivată în scris, în sensul admiterii contestației inițiale formulate de revizuent, cu obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii B la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că, revizuentul a desfășurat activitate în condiții speciale, în domeniul siguranței circulației.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 641/2009-R din 09 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, s-a admis ca fondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu contestatorul G domiciliat în O, Parcul, nr.12,.2, județul B, împotriva sentinței civile nr.1043/LM din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în parte în sensul că drepturile de pensie stabilite prin decizia prin decizia nr.- din 30.11.2005 au fost acordate începând cu data de 1 martie 2008.

Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a respins ca nefondat recursul introdus de recurentul G împotriva aceleiași sentințe; fără cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de recurs a reținut următoarele:

Drepturile la pensie de limită de vârstă ale recurentului contestator au fost stabilite prin decizia nr. - din 4 mai 1999, acesta având un stagiu de cotizare realizat de 27 ani 4 luni și 13 zile în grupa I de muncă, el îndeplinind atribuții corespunzătoare funcției de șef stație în cadrul CFR.

Potrivit prevederilor articolului 1 din Legea nr. 226/2006, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute de anexa 1 pct. 7 și anume activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, locurile de muncă prevăzute la alin. 1 fiind cele din unitățile prevăzute în anexa 2, anexă în care la pct. 17 - 18 este menționată Societatea Națională de Transport Feroviar. Relevante sunt și prevederile articolul 3 din Legea nr. 226/2006, potrivit cărora "asigurații care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă", cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare. În speță, contestatorul a ieșit la pensie pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 226/2006 însă, aplicarea principiului la condiții de muncă egale pensii egale și a prevederilor HG nr. 1550/2004 precum și a prevederilor articolului 2 aliniatul 2 din Legea nr. 226/2006 - conform cărora sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă - reclamă recalcularea pensiei recurentului prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani, cum a procedat intimata.

Prezintă relevanță de asemenea și prevederile articolului 5 din legea anterior menționată, care statuează că pentru asigurații prevăzuți la articolul 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctelor anuale realizate în perioada de cotizare, prin urmare în mod corect instanța de fond a apreciat că drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite greșit și că solicitarea acestuia de a se lua în considerare un stagiu de cotizare mai mic de 30 de ani, are fundament legal.

Însă, susținerile recurentului contestator în sensul că recalcularea pensiei sale trebuia să se facă prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, sunt lipsite de suport legal, în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta nu se include în categoria celor prevăzute în textul art. 20 lit. a din Legea nr. 19/2000, iar pe de altă parte, dispozițiile legale la care face trimitere recurentul, respectiv Legea nr.226/2006, prevăd stagiul complet de cotizare de 25 de ani, nu de 20 ani, cum pretinde fără temei recurentul contestator.

Pretenția recurentului de a i se acorda drepturile aflate în discuție începând cu data de 30.11.2005 este lipsită de temei având în vedere momentul intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.226/2006 și principiul neretroactivității legii civile, fiind totodată de observat că recurentul s-a adresat Casei Județene de Pensii B cu cererea de recalculare a pensiei abia în anul 2008, în condițiile în care decizia privind recalcularea pensiei nr.- fusese emisă încă la data de 30.11.2005.

Referitor la criticile vizând omisiunea instanței de fond de a indica în dispozitivul hotărârii numărul deciziei și data începând cu care recurentul este îndrituit la acordarea drepturilor de pensie recalculate, acestea au fost fondate, astfel, s-a constatat că într-adevăr hotărârea nu cuprinde elementele sus-arătate, pe cale de consecință, instanța în baza dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, a admis recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B și a respins recursul contestatorului G, inclusiv cheltuielile de judecată pretinse de acesta în recurs. Prin urmare a modificat în parte sentința atacată în sensul că drepturile de pensie stabilite de instanța de fond se referă la decizia nr.- din 30.11.2005 și vor fi acordate începând cu data de 1 martie 2008 conform dispozițiilor art.169 alin.3 din Legea nr.19/2000, celelalte dispoziții ale sentinței urmând a fi păstrate.

Împotriva acestei decizii, reclamantul recurent a formulat cerere de revizuire, solicitând admiterea cererii, admiterea contestației inițiale, cu obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de revizuire, se invocă existența unui înscris nou, Decizia 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție publicată în Monitorul Oficial al României 334/2009, ceea ce ar face aplicabile prevederile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, în condițiile în care a formulat cererea în termenul prevăzut de lege - 1 lună - de la apariția acestei decizii.

Revizuentul arată că a solicitat stabilirea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani pentru activitatea de peste 27 ani desfășurată în grupa I-a de muncă, dar instanțele i-au stabilit doar 25 de ani, drepturile sale la pensie deschizându-se sub imperiul Legii 3/1977, iar prin Decizia 40/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a statuat că pentru asigurații a căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001 se utilizează stagiul de cotizare prev. de art. 14 din Legea 3/1977 combinat cu art. 43 și 77 din Legea 19/2000 ceea ce-i conferă revizuentului drepturi de pensie stabilite cu stagiu de cotizare de 20 de ani și nu 30 de ani cum a calculat Casa de pensii respectiv 25 de ani cum au stabilit instanțele.

În drept invocă art. 322 pct.5 Cod procedură civilă, art. 14 din Legea 3/1977, art. 43 și 77 din Legea 19/2000, Decizia 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.

Examinând decizia supusă cererii de revizuire prin prisma motivelor de revizuire cât și din oficiu, Curtea reține următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, motivele pentru care părțile pot uza de aceasta, sunt strict și limitativ prevăzute de art. 322 alin. 1 pct. 1-9 Cod procedură civilă. Potrivit art. 322 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii sau descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

S-a invocat de către revizuent ca fiind un înscris nou în sensul art. 322 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă recursul în interesul legii promovat de procurorul general, decizia nr. 40/11.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii publicată în Monitorul Oficial din 20.05.2009, ori această decizie, în primul rând nu a fost reținută de partea potrivnică - Casa Județeană de Pensii B - și nici nu se poate vorbi de o imposibilitate a depunerii ei, dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuentului.

De altfel, conform art. 329 alin.3 Cod procedură civilă, soluțiile pronunțate în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situație părților din acele procese, astfel că nici din acest punct de vedere, dispozițiile legale, motivările invocate, nu sunt relevante.

În altă ordine, decizia invocată de revizuent ca temei al cererii sale nici nu i-ar fi profitabilă, instanța supremă statuând 30 de ani ca stagiu complet de cotizare, nicidecum 25 sau 20 de ani.

Ca urmare, nefiind aplicabile dispozițiile art. 322 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă, instanța va respinge cererea de revizuire ca nefondată, menținând în întregime decizia supusă cererii de revizuire, ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul G din O, Parcul, nr. 12,.2, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 641 din 09 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea pe care o menține în întregime.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.dec. - /02.02.2010

Jud.recurs: - -

Dact./04.02.2010

Ex.2

2 com./11.02.2010

1. revizuentul G din O, Parcul, nr. 12,.2, jud. B,

2. intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul

Președinte:Cigan Dana Galeș Maria
Judecători:Cigan Dana Galeș Maria, Popa Aurora

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Oradea