Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1326/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1326/2009-
Ședința publică din 22.10.2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuientul, cu domiciliul în, nr. 4, județul B, în contradictoriu cu intimatul CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1062 din data de 19.06.2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, prin care s-a modificat în parte sentința civilă nr. 134/LM din 06.02.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 15.10.2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra cererii de revizuire în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 22.10.2009, când s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra cererii de revizuire de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.134/LM din 6 februarie 2008, Tribunalul Bihorar espins contesta ția formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, din coroborarea întregului material probator aflat la dosar, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. 35077/15.11.1995, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.
Prin contestația formulată, contestatorul a solicitat anularea deciziei de pensionare emisă pe seama sa, deoarece nu s-a ținut cont la stabilirea drepturilor de pensie de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, sau în subsidiar 25 ani, fără să-și motiveze în fapt și drept acest capăt de cerere.
Din dosarul de pensionare al contestatorului a rezultat că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.43 alin.1 din Legea 19/2000 coroborate cu art.77 alin.2 din Legea 19/2000, pentru luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani, considerente pentru care, prima instanță a respins această cerere, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și obligarea intimatei la recalcularea pensiei prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 25 ani nu de 30 de ani, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 1062/2008-R, din data de 19.06.2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, s-a admis ca fondat recursul civil introdus de contestator domiciliat în, nr.4, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 134/LM din 6 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în parte, în sensul că:
A admis în parte contestația formulată de contestatorul domiciliat în, nr.4, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul
A obligat intimata să recalculeze pensia stabilită în favoarea contestatorului prin decizia nr.35077 din 15.11.1995, prin luarea în considerare a adeverinței nr.1729 din 18.10.2007, emisă de SC SA.
A menținut celelalte dispoziții.
A obligat partea intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O să plătească părții recurente suma de 500 lei cheltuieli de judecată parțiale în fond și recurs.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a avut în vedere următoarele considerente:
Recurentul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă conform deciziei nr.35077 din 15.11.1995, având un stagiu complet de cotizare de 43 ani, 6 luni și 26 de zile, din care, 26 ani, 5 luni și 13 zile în grupa a-II-a de muncă, conducător auto.
Conform art.20 din Legea nr.19/2000 sunt considerate locuiri de muncă în condiții speciale, unitățile miniere pentru cel ce desfășoară activități în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă, activitățile de cercetare, explorare, zonele I-II de expunere la radiații, aviația civilă, activitățile artistice, alte locuri de muncă în condiții speciale ce se stabilesc astfel prin lege, iar, conform art.43, asigurații ce au desfășurat activitate în aceste locuri, și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I expunere la radiații sau 17 ani în zona II de expunere la radiații, beneficiază de pensie indiferent de vârstă. Cei ce au realizat activitate în condiții speciale, cel puțin 25 ani, beneficiază de pensie cu reducerea vârstei de pensionare.
Activitatea desfășurată de către recurent -conducător auto-, se încadrează în grupa a-II-a de muncă, dar, nu în condițiile speciale impuse de art.43 din Legea nr.19/2000, aceste neâncadrându-se nici în locurile de muncă condiții speciale reglementat de Legea nr.226/2006, astfel că, într-adevăr, beneficiul ce i s-a acordat acestuia ca urmare a faptului că a lucrat în grupa a-II-a de muncă a fost doar reducerea vârstei de pensionare, criticile fiind nefondate.
Practica judiciară invocată de recurent se referă la alte situații încadrate în locuri speciale de muncă, neincidente în speță, la fel și calculul Casei Județene de Pensii
Cât privește neluarea în calcul a adeverinței nr.1729 din 18.10.2007, emisă de SC SA -fila 69 dosar fond, din cuprinsul acesteia se reține faptul că în perioada 17.02.1964-8.11.1985, recurentul a beneficiat de premii, alte sporuri suplimentare începând cu 1.07.1967, ce nu au fost incluse în baza de calcul a contribuției individuale la pensia suplimentară. Potrivit art.4 alin.3 din nr.OUG4/2005 privind recalcularea pensiei din sistemul public, sporurile, indemnizațiile . se dovedesc prin înscrisurile din carnetul de muncă sau prin adeverințe emise conform legii, eliberate de angajatori, ce poartă răspunderea valabilității și corectitudinii acestora.
Având în vedere cele expuse, greșit instanța de fond, cu nerespectarea dispozițiilor legale enunțate nu a dispus luarea în considerare a acestei adeverințe, motiv pentru care, în baza art.304 pct.9, art.312 alin.1,3 Cod procedură civilă, a admis ca fondat recursul, a modificat în parte sentința recurată, a admis în parte contestația, a obligat intimata la recalcularea pensiei stabilite în favoarea contestatorului prin decizia nr.35077 din 15.11.1995, prin luarea în considerare a adeverinței nr.1729 din 18.10.2007, emisă de SC SA, urmând a menține celelalte dispoziții ca fiind legale și temeinice.
Reținând culpa procesuală parțială a intimatei, în baza art.274 Cod procedură civilă, instanța de recurs a obligat-o să-i plătească recurentului, 500 RON cheltuieli de judecată parțiale, în fond și recurs, respectiv din onorariul avocațial.
Împotriva deciziei pronunțate în recurs a formulat cerere de revizuire, solicitând admiterea cererii în sensul admiterii contestației, cu obligarea intimatei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 ani.
În motivarea cererii de revizuire sunt învederate următoarele:
- revizuientul a dovedit o vechime în muncă de peste 28 ani, 3 luni și 3 zile, în grupa II de muncă, el pensionându-se în 09.06.1997, în intervalului 01.07.1977 - 31.03.2001;
- prin Decizia nr. 40/22 septembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 334/2009, s-a decis că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977, articol conform căruia stagiul de cotizare este de 20 ani pentru asigurații cu o vechime de peste 20 de ani în grupa I de muncă și de 25 de ani în grupa II de muncă;
- în speța de față este aplicabilă Legea nr. 3/1977, fiind inadmisibil ca unii asigurați de grupa II de muncă cu o vechime efectivă de aproape 29 de ani să aibă stagii de cotizare de 30 de ani ca și cum ar fi lucrat în condiții normale de lucru.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, art. 14 din Legea nr. 3/1977 combinat cu art. 43 și 77 din Legea nr. 19/2000, Decizia nr. 40/22 septembrie 2009 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Intimata, prin întâmpinarea formulată, a invocat excepția autorității de lucru judecat și excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire, solicită admiterea acestor excepții, iar pe fond respingerea în totalitate a cererii de revizuire ca netemeinică și nefondată.
Examinând decizia prin prisma motivelor de revizuire invocate, instanța reține următoarele:
În primul rând, excepția invocată de partea intimată privind autoritatea lucrului judecat, este nefondată, în condițiile în care în litigiul anterior având ca obiect tot o cerere de revizuire îndreptată împotriva deciziei pronunțate în recurs, față de motivele invocate în respectiva cerere, instanța a fost chemată a examina motivul de revizuire întemeiat pe prevederile art. 322 pct. 7 din Codul d e procedură civilă, or în prezenta cauză cererea de revizuire este întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
Motivul de revizuire reglementat de prevederile art. 322 pct. 5 din Codul d procedură civilă are în vedere îndeplinirea cumulativă mai multor condiții pentru admisibilitatea revizuirii, textul referindu-se la înscrisuri, ca mijloc de probă, înscrisuri care să fi existat la data pronunțării hotărârii și care să nu fi putut fi înfățișate în procesul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se cere, fie pentru că fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
În speță, înscrisul invocat de partea revizuientă, și anume decizia pronunțată de instanța supremă asupra recursului în interesul legii, nu constituie un act nou în sensul dispozițiilor legale mai sus enunțate, concluzie desprinsă din analizarea cerințelor enumerate anterior. În acest context, este de subliniat că temeiurile de revizuire includ înscrisurile ca mijloace de probă, neavând astfel valoare de înscris nou o decizie dată asupra unui recurs în interesul legii, aceasta însemnând cu totul altceva decât descoperirea unor înscrisuri noi. Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici cerința ce vizează reținerea înscrisurilor de către partea adversă.
Conchizând așadar că o hotărâre pronunțată în interesul legii nu poate fi considerată un înscris în sensul legii și nu se poate considera ca fiind reținut de partea adversă și dat fiind că cererea de revizuire fiind o cale extraordinară de atac, se exercită numai în anumite cazuri restrictiv determinate de lege, concluzia ce se desprinde este aceea că cererea dedusă judecății este nefondată, pe cale de consecință, instanța urmează aor espinge, constatându-se totodată că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul, cu domiciliul în, nr. 4, județul B, în contradictoriu cu intimatul CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1062 din data de 19.06.2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 27.10.2009
- judecători fond -,
- judecători recurs - - - -, -, - -
- dact. gref. - 27.10.2009 - 4 ex.
- emis 2 com. - 28.10.2009 -, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
