Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1371/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1371/
Ședința publică din 24 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător: -ta
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Uniunea V Românească, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 330 din 21 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 473/2006.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, timbrat cu 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Se constată împrejurarea că prezentul dosar a fost suspendat până la soluționarea dosarului nr- al Tribunalului Mureș acest dosar s-a soluționat irevocabil prin decizia nr. civilă nr. 510/R/2008, iar în raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
După dezbaterea cauzei se prezintă pentru reclamanta intimată Administrația Palatului Culturii consilier juridic, care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA DE APEL,
Prin decizia civilă nr. 330 din 21 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 473/2006, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Uniunea V Românească, împotriva sentinței civile nr. 4866 din 6 decembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Târgu -M în dosarul nr. 5178/2005.
La pronunțarea acestei decizii, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 1436, 1452 Cod civil, stabilind că prima instanță a reținut corect starea de fapt, contractul de locațiune încheiat între părți a ajuns la termen iar locatorul nu a manifestat disponibilitate pentru reînnoirea sau prelungirea acestuia, locatarul are restanțe în plata chiriei datorate.
În raport de starea de fapt reținută în considerentele sentinței, instanța de control judiciar a apreciat că s-au aplicat corespunzător prevederile legale, pe cale de consecință, criticile formulate prin apel s-au considerat nefondate și au fost înlăturate, respingând apelul.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta, solicitând casarea hotărârii, obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.
În motivare recurenta a arătat că instanțele anterioare nu au manifestat rol activ, deși aveau această obligație, prevăzută de art. 129 Cod procedură civilă.
Recurenta a invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, apreciind că hotărârea instanței de apel este lipsită de temei legal, nu s-a ținut cont de efectul devolutiv al căii de atac, această hotărâre a preluat considerentele primei instanțe fără a analiza critic sentința pronunțată.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor invocate de recurentă și din oficiu în limitele prevăzute de art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Reclamanta, prin reprezentanții legali, a formulat cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Târgu -M sub nr. 5178 din 6 iunie 2005 solicitând pronunțarea unei sentințe pentru obligarea pârâtei - Uniunea V Românească -, la evacuarea biroului în suprafață de 93 mp situat în incinta Palatului Culturii din Târgu-M, spațiu pe care-l ocupă abuziv.
A solicitat și obligarea pârâtei la plata chiriei și cheltuielilor comune restante.
În motivare, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de închiriere asupra spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință; contractul a avut perioada de valabilitate de un an (1 ianuarie 2004 - 1 ianuarie 2005).
La expirarea termenului de valabilitate, reclamanta a comunicat pârâtei refuzul de prelungire a locațiunii dar pârâta a refuzat eliberarea spațiului.
La dosarul cauzei s-au depus în copie corespondența purtată de părți în legătură cu respectivul contract de închiriere, dovezi care atestă achitarea parțială a restanței la chiriei, situația cheltuielilor comune aferente spațiului, contractul de închiriere amintit, alte acte considerate utile soluționării cauzei.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea acțiunii reclamantei, obligarea acesteia la încheierea unui nou contract de închiriere pentru perioada de după 1 februarie 2005.
A solicitat a se constata și tacita relocațiune a contractului.
Prin răspunsul său, reclamanta a contrazis susținerile pârâtei, formulate prin reconvențională, a invocat neîndeplinirea obligației de plată a chiriei și cheltuielilor comune de către pârâtă.
Instanța a pronunțat sentința civilă nr. 4866 din 6 decembrie 2005 în sensul admiterii acțiunii reclamantei, evacuării pârâtei din spațiul indicat, obligării pârâtei la plata sumelor restante, reprezentând chiria și cheltuielile comune. Pârâta a fost obligată și la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere dispozițiile legale în materie, stabilind că prin ajungerea la termen a contractului de închiriere și lipsa acordului locatorului, nu operează tacita relocațiune, cum susține pârâta.
Cum, din situația restanțelor la plata chiriei și a cheltuielilor comune rezultă că pârâta datorează sumele indicate, s-a dispus în consecință.
Apelul pârâtei împotriva acestei sentințe a format obiectul dosarului nr. 473/2006 al Tribunalului Mureș și s-a soluționat prin decizia civilă nr. 330/2006, analizată în prezentul recurs.
Recursul pârâtei este nefondat și va fi respins, în consecință hotărârile pronunțate anterior în cauză vor fi menținute integral pentru următoarele considerente:
Contractul de închiriere înregistrat sub nr. 26 din 30 ianuarie 2004, încheiat între reclamantă și pârâtă, prin reprezentanții legali, a prevăzut termenul, condiția de folosință a spațiului, prețul locațiunii și cota parte din cheltuielile comune, aferente acestuia.
S-au prevăzut în detaliu obligațiile ce revin fiecărei părți contractante.
După ajungerea la termen, locatorul a refuzat prelungirea contractului inițial, motivând că spațiul îi este necesar pentru activități culturale. A invocat și neîndeplinirea de către pârâtă a obligațiilor de plată în termen a chiriei datorate și a cotei din cheltuielile comune.
După împlinirea termenului stabilit prin contract, pârâta a făcut demersuri pentru prelungirea (reînnoirea) contractului dar prin răspunsul său, reclamanta a refuzat.
Conform art. 1436 Cod civil, contractul dintre părți a încetat de drept prin împlinirea termenului.
Susținerea pârâtei conform căreia a operat tacita relocațiune, nu este sprijinită de textul legal amintit și nici de poziția exprimată de reclamantă prin răspunsul său.
În această situație este aplicabil art. 1438 Cod civil.
Starea de fapt rezumată anterior a fost reținută de prima instanță în considerentele sentinței pronunțate și a fost însușită de instanța de apel. Prevederile legale au fost aplicate riguros.
Prin recurs, pârâta a invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă. Cum instanța de apel a interpretat corespunzător actul juridic dedus judecății, a reținut o stare de fapt care rezultă din probele administrate și în raport de aceasta a aplicat riguros dispozițiile legale, în cauză nu sunt incidente motivele invocate de recurentă. Nu sunt nici motive de casare de ordine publică dintre cele prevăzute de art. 306 Cod procedură civilă, situație în care recursul formulat se apreciază a fi nefondat și va fi respins în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Uniunea V Românească, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 330 din 21 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 473/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
-ta
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
Jud.apel:;
-16.12.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
