Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1431/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar Nr-
Decizia Nr. 1431/
Completul compus din:
Ședința publică din 18 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții ȘI împotriva deciziei civile nr. 135/Ap/2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 12 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 18 noiembrie 2009.
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr.135/2009, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de apelanții pârâți și în contradictoriu cu intimații reclamanți și împotriva sentinței civile nr. 9574 din 13.10.2008, pronunțată de Judecătoria Brașov, pe care o păstrează.
A obligat apelanții pârâți să plătească în favoarea statului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare, constând în onorariul apărătorului ce a asigurat asistența juridică a intimaților - reclamanți.
Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut următoarele:
Din analiza cererii de chemare în judecată reiese clar că intimații reclamanți și au solicitat evacuarea fiilor lor din imobilul pe care l-au cumpărat din fondurile proprii, pentru că nu sunt respectați ca părinți și sunt terorizați de comportamentul apelanților pârâți și de persoane dubioase din anturajul lor. Prin urmare, invocarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 480 Cod civil, potrivit cărora, proprietatea este dreptul ce îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, este perfect legală și în concordanță cu motivele de fapt invocate de reclamanți.
Nu este întemeiată nici critica apelanților pârâți referitoare la împrejurarea că instanța de fond nu a analizat materialul probator administrat în cauză, deoarece expozitivul sentinței atacate începe tocmai cu constatarea împrejurării că reclamanții sunt beneficiarii contractului nr. 1895 din. 22.01.2001 încheiat cu Statul Român prin A prin care au dobândit proprietatea asupra imobilului din care au solicitat evacuarea pârâților. Aceștia din urmă,în schimb, nu au invocat un drept propriu asupra imobilului respectiv.
Prima instanță a adăugat la argumentele prezentate mai sus și pe acela că între părți există o stare conflictuală dedusă din depozițiile martorilor. Ori, înșiși martorii propuși de pârâți, și, au confirmat că între părți există o stare tensionată care degenerează în certuri și chiar violențe fizice. ( 40 - 41 din dosarul de fond). Apreciem că nu are relevanță în acest proces care este sursa conflictelor, ci necesitatea ca acestea să fie evitate.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat apelul dedus judecății și a păstra sentința atacată, aceasta fiind temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii s-a promovat recurs de către pârâți, iar prin motivele de recurs, hotărârea este criticată pentru netemeinicie. solicitându-se o reanalizare a probatoriului administrat, care să conducă instanța la concluzia modificării deciziei și respingerii cererii de evacuare.
În subsidiar, se solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru administrarea de noi probe.
Se arată că declarațiile martorilor audiați la fond au fost greșit apreciate.
Analizând recursul formulat, instanța constată că, deși este întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc.civ., nu se arată nici un motiv de nelegalitate a deciziei.
În speță, față de decizia atacată nu se impune casarea cu trimitere pentru administrarea de noi probe, deoarece ambele instanțe ai soluționat cauza pe fond, iar dispozițiile art.312 alin.3 teza II și art.312 alin.5 Cod proc.civ. nu necesită aplicarea în speță.
Pe de altă parte, starea de fapt dedusă judecății a fost corect evaluată de ambele instanțe și nu se impune nici modificarea soluțiilor instanței de fond.
Deși recurentul a depus, prin apărător, o declarație de renunțare la apelul promovat în dosarul nr-, instanța nu poate lua act de aceasta, fiind formulată ca exprimare a voinței lui față de apelul promovat și nu față de prezentul recurs.
Un alt motiv pentru care nu se poate lua act de declarația de renunțare în baza art.246 Cod proc.civ. este și faptul că "declarația autentică" este datată în 9.10.2009, după pronunțarea deciziei din apel și în cursul recursului, neputându-se aprecia exact dacă actul de voință al pârâtului vizează calea de atac a apelului sau a recursului.
Totuși, instanța de recurs va aprecia ca având forță probantă declarația din 9.10.2009 a recurentului pârât, din care rezultă că reclamanții (părinții săi), și-au achitat datoriile față de acesta, reprezentând cheltuieli de amenajare a locuinței reclamanților, din care s-a solicitat evacuarea pârâților, astfel că nu mai are nici un fel de pretenții.
Se impune astfel, cu atât mai mult, menținerea soluției instanțelor anterioare, dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului în cauză nefiind contestat.
Față de cele ce preced, instanța va respinge recursul și va menține decizia atacată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide
Respinge recursul declarat de recurenții pârâți și împotriva deciziei civile nr. 135/2009 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o menține.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. AP - 14.12.09
Dact. GG - 12.01.10
6 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pârvulescu, Camelia Juravschi
