Uzucapiune. Decizia 1433/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar Nr-
Decizia Nr. 1433/
Completul compus din:
Ședința publică din 18 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de revizuire formulate de revizuenții ȘI împotriva deciziei civile nr. 883/R/2009, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 12 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 18 noiembrie 2009.
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr.883/R/2009 a Curții de Apel Brașova fost admis recursul pârâtelor, și formulat împotriva deciziei civile nr.42/2009 a Tribunalului Brașov, care a fost modificată în sensul admiterii apelului pârâtelor declarat împotriva sentinței civile nr.525/2008 a Judecătoriei Brașov și respingerii acțiunii reclamanților și -, având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor înscrise în CF 174, top.nr.590 și respectiv în CF 1587, top.nr.591.
Împotriva hotărârii pronunțate în recurs au formulat cerere de revizuire reclamanții și -, întemeiat pe dispozițiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, respectiv descoperirea unor înscrisuri noi, care atestă atât încheierea unor acte de schimb între fostul S Popular și fostul S Popular al comunei, cu privire la suprafețele de teren ce au fost preluate de la autorul acestora, anume și predate Orașului Z respectiv către CAP Z, cât și înscrisuri care atestă efectuarea comasărilor și acordarea de teren în schimb autorului lor pentru terenurile ce-i fuseseră preluate abuziv de către CAP.
Se mai arată că reclamanții au obținut aceste informații de la persoane care dețin terenuri în aceleași condiții, amplasate la limita dintre localitățile și.
Reclamanții au efectuat demersuri la Arhivele Naționale, la OCPI B, la Primăria Z și la Primăria și au obținut toate actele care au stat la baza preluării terenurilor, la efectuarea comasărilor si a schimburilor de terenuri. Nu au cunoscut că asemenea documente există, nu au fost în posesia lor, astfel ca au fost în imposibilitate sa le depună în probațiune la dosarul cauzei.
Aceste înscrisuri noi schimbă în totalitate situația avuta în vedere la pronunțarea deciziei civile nr. 883/R/2009 a Curții de Apel Brașov, în sensul ca revizuenții nu se află in prezenta unei simple comasări de terenuri ce nu poate constitui temei în transmiterea dreptului de proprietate în favoarea autorului nostru cu privire la terenurile in litigiu. În anul 1959 -1960 autorului lor, i-a fost preluată o suprafață totală de 1,45 ha teren, din care 0,55 ha arabil si 0,90 ha finețe, suprafețe ce se aflau pe raza teritorială a localităților si care, ulterior, au fost cooperativizate. Ca urmare, a acestor preluări de terenuri de la mai mulți cetățeni din comuna, între Sfatul Popular si Sfatul Popular al comunei, intervine un schimb de terenuri în anul 1960, se constituie o rezerva de către stat. Din cadrul acestei rezerve de stat în anul 1962, primește, în schimbul terenurilor ce-i fuseseră preluate, terenurile în litigiu, terenuri pe care a fost pus în posesie, autoritățile vremii respective aducându-i la cunoștință că aceste terenuri reprezintă proprietatea lui exclusiva.
Apoi, la data de 15.03.1986 se perfectează un act de schimb, în forma scrisa, între C Z, B și, act prin care este recunoscut, o data în plus, schimbul de terenuri efectuat în anii 1960-1962 și posesia exercitata de.
Față de aceasta situație se apreciază ca nu se află în prezenta unei simple comasări, actele încheiate încă din anul 1960 -1962 au dat credința autorului lor ca dumnealui este proprietarul terenurilor pe care fusese pus în posesie de autorități. În perioada 1962-1981 aceste terenuri au fost folosite de, care le-a transmis revizuienților cu prilejul căsătorie, aceștia fiind încredințați câ terenul este proprietatea exclusiva a familiei lor. În aceste condiții, pe terenurile în litigiu au construit case de locuit și anexe, le-au înregistrat la primărie și au achitat impozite atât pentru terenul în litigiu cât și pentru construcții. Astfel, posesia exercitata de autorul revizuenților, si apoi de câtre ei, este o posesie utilă si poate conduce la dobândirea dreptului prin uzucapiune.
Nu este reală susținerea instanței de recurs, potrivit căreia autorii pârâților ar fi formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile in litigiu, in condițiile legii 18/1991. La dosarul cauzei exista adeverințe care atesta atât faptul ca aceste terenuri au făcut obiectul unor schimburi si la 1.01.1990 nu se aflau in patrimoniul P, cat si faptul ca nici autorii pârâtelor si nici pârâtele nu au solicitat aceste terenuri in condițiile prevăzute de legile fondului funciar si nu le au cuprinse in vreo adeverința de proprietate emisa de Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar
Se arată că intimatele au dezbătut succesiunea si au obținut, în mod fraudulos certificatele de moștenitor, pe care au încercat sa le intabuleze la inițial, nu au reușit, pentru ca nu au dezbătut succesiunea si de pe urma proprietarei, care, de altfel, figurează si astăzi ca proprietara pe o cota de 34 din imobilele in litigiu.
Instanța de recurs ar fi trebuit sa analizeze temeinic aceste certificate de moștenitor mai ales ca acestea fuseseră contestate de noi, prin completarea de acțiune pe care am formulat-o la instanța de fond.
Nu a fost avut in vedere nici faptul ca aceasta moștenire trebuia analizata pe lângă aspectele de mai sus si din premise deschiderii succesiunii defunctei, respectiv data decesului acesteia - anul 1972. In acest moment bunul pentru care s-a solicitat dezbaterea succesiunii nu se afla in patrimoniul defunctei, după propriile susțineri ale intimatelor, terenul în litigiu fusese predat la CAP Ulterior acest teren a făcut obiectul schimburilor descrise la pct. 1 din prezenta.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtele, -, și s-au opus la admiterea cererii de revizuire pe considerentul că înscrisurile depuse de revizuienți nu sunt nici noi și nici determinante în soluționarea cauzei.
Cererea de revizuire este nefondată.
Potrivit prevederilor art.322 pct.5 Cod procedură civilă, o hotărâre irevocabilă poate fi revizuită atunci când "după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".
Textul de lege presupune îndeplinirea cumulativă a cinci condiții care, în speță nu sunt întrunite.
Astfel, prima și cea mai importantă condiție este ca partea să prezinte un înscris nou adică un înscris care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată. În acest sens revizuienții au depus adeverința nr.5883/10.08.2009 eliberată de Primăria prin care se adeverește că terenul ce a făcut obiectul acțiunii soluționate prin hotărârea atacată cu cererea de revizuire "a fost primit de numitul, ulterior transmis fiului său, iar acest teren nu se mai afla în perimetrul fostului CAP Z la data de 1 ian.1990 și nu a făcut obiectul Legii nr.18/1991", textul legii precizând că aceste terenuri sunt și rămân în proprietatea acestora".
Această adeverință, deși a fost emisă ulterior pronunțării hotărârii atacate, atestă două situații ce au fost avute în vedere de instanțele anterioare. Astfel, adeverința confirmă faptul că terenul în litigiu nu a fost în perimetrul CAP-ului iar acest aspect rezultă și din adeverința nr.3345/7.03.2005 eliberată de PrimăriAa Orașului Z depusă în fața primei instanțe (fila 68) și a fost avută în vedere de instanța de recurs. Totodată adeverința atestă existența unui schimb de terenuri cu privire la care s-au depus înscrisuri și în timpul soluționării cauzei la instanța de fond(filele 61,72) și au fost de asemenea avute în vedere de instanța de recurs, acest lucru rezultând din considerentele ce face obiectul cererii de revizuire în care se face referire atunci când instanța reține precaritatea posesiei reclamanților determinată de faptul că o comasare nu poate constitui temei pentru transmiterea dreptului de proprietate.
Nici adresa nr.600/24.02.1960 a fostului S Popular nu este un înscris nou, întrucât acesta atestă același schimb despre care părțile au făcut vorbire și în apărările anterioare, fiind depuse și înscrisuri după cum s-a arătat mai sus.
Practic, prin cererea de revizuire se invocă pretinse erori de interpretare a probelor care ar face decizia netemeinică, dar textul legal invocat nu vizează greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea, despre modul în care aceasta a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce ar transforma revizuirea într-o cale ordinară de atac.
Față de aceste considerente, văzând că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.322 pct.2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge cererea de revizuire.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții - și - împotriva deciziei civile nr. 883/R/24.06.2009 a Curții de Apel Brașov.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. CȘ - 19.11.09
Dact. GG - 14.12.09
7 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pârvulescu, Camelia Juravschi
