Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1468/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1468/2009-R

Ședința publică din 5 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța

- - - - - JUDECĂTOR 3: Trif

- - - judecător

- - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,strada -,nr.6, județul B, în contradictoriu cu intimat contestator domiciliat în O,-, -Q 1,.26, județul B, împotriva sentinței civile nr. 720/LM din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în cauză, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de la plata taxei de timbru, constatându-se totodată că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:

CURTEA D APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.720/LM din 24 aprilie 2009, Tribunalul Bihora admis în parte contestația formulata de contestatorul in contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII si in consecință a obligat intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens in care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.

Au fost respinse restul pretențiilor.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. -/21.05.1996, contestatorul a fost înscris la pensie limita de vârstă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, prin decizia nr.-/31.08.2005 a fost recalculată pensia, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă eronata si nesocotește reglementări ulterioare în materie. Aceste reglementări se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Astfel, din nr.OUG 4/2005 rezultă că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie.

În lumina acestei interpretări, tribunalul a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Întrucât Legea nr. 226/2006 a fost emisă in temeiul art. 19 alin.2 din Legea nr.19/2000, a rezultat că indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 20 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la Legea 226/2006.

Art. 2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.

În concluzie, instanța de fond a reținut că, funcția si locul al contestatorului montator, fochist locomotiva, mecanic locomotiva la CFR O, încadrându-se in grupa I de muncă potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.226/2006, iar potrivit Ordinului nr. 447/2003 anexa nr. 2 sunt funcții cu responsabilități in siguranța circulației.

Potrivit art. 3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.

Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."

Din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare al contestatorului, rezultă că acesta a desfășurat activitate în condiții speciale în domeniul siguranței circulației timp de 29 ani, astfel încât sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 3 din Legea nr. 226/2006.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța de fond constatând că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 4 din Legea nr. 226/2006, în temeiul art.3 coroborat cu art. 5 din Legea nr.226/2006 a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani cum solicită neîntemeiat contestatorul, sens în care a fost obligată intimata să emită o noua decizie de pensionare.

Instanța a constatat ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B solicitând admiterea acestuia, modificarea totală a sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii intimatului contestator, ca netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului, sunt invocate următoarele:

-prin motivarea sentinței, se constată că instanța de fond se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004;

-având în vedere dispozițiile Legii nr.226/2006, nu este suficientă doar condiția ca o persoană să fi desfășurat activitate în grupa I, ci trebuie îndeplinite cumulativ și condițiile desprinse din însuși conținutul art.2 alin.2 din Legea nr.226/2006;

-în mod greșit instanța de fond a reținut că Legea nr.226/2006 se aplică în cazul intimatului, fiind ignorate dispozițiile Ordinului nr.572/2006, cu toate că unitatea angajatoare nu a obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor pentru încadrare în condiții speciale de muncă;

-intimatul a avut calitatea de mecanic de locomotivă doar în intervalul 1974-1995.

În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004, Legea nr.226/2006.

Intimatul, legal citat, nu și-a exprimat poziția față de recursul declarat în cauză.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:

Drepturile la pensie de limită de vârstă ale intimatului contestator au fost stabilite prin decizia nr. - din 21.05.1996, acesta având un stagiu de cotizare realizat de 46 ani, din care, 29 de ani 5 luni și 23 zile în grupa I de muncă, el îndeplinind atribuții corespunzătoare funcției de mecanic de locomotivă în cadrul CFR, respectiv de fochist de locomotivă.

Potrivit prevederilor articolului 1 din Legea nr. 226/2006, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute de anexa 1 pct. 7 și anume activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, locurile de muncă prevăzute la alin. 1 fiind cele din unitățile prevăzute în anexa 2, anexă în care la pct. 17 - 18 este menționată Societatea Națională de Transport Feroviar. Relevante sunt și prevederile articolul 3 din Legea nr. 226/2006, potrivit cărora "asigurații care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă", cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare. În speță, contestatorul a ieșit la pensie pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 226/2006 însă, aplicarea principiului la condiții de muncă egale pensii egale și a prevederilor HG nr. 1550/2004 precum și a prevederilor articolului 2 aliniatul 2 din Legea nr. 226/2006 - conform cărora sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă - reclamă recalcularea pensiei recurentului prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani, cum a procedat intimata.

Prezintă relevanță de asemenea și prevederile articolului 5 din legea anterior menționată, care statuează că pentru asigurații prevăzuți la articolul 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctelor anuale realizate în perioada de cotizare, prin urmare în mod corect instanța de fond a apreciat că drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite greșit și că solicitarea acestuia de a se lua în considerare un stagiu de cotizare mai mic de 30 de ani, are fundament legal.

În contextul sus-expus, mai este de adăugat că activitatea desfășurată de intimatul contestator în grupa I de muncă timp de 29 de ani a fost desfășurată în domeniul siguranței circulației, astfel că nu pot fi primite criticile recurentei referitoare la neândrituirea intimatului la recalcularea pensiei în condițiile prevăzute de Legea nr.226/2006.

Față de considerentele ce preced, instanța, în baza prevederilor articolului 312 aliniatul 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul și va păstra în tot sentința recurată, constatându-se că, partea intimată nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 720/LM din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.concept decizie -

Data:9.11.2009

Jud.fond /

Dact.

Data:10.11.2009

4 ex.

2 com.

Data:

Președinte:Moșincat Eugenia
Judecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1468/2009. Curtea de Apel Oradea