Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1520/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1520/2008-

Ședința publică din 28 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător

- - - judecător

R - - judecător

- - - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimata reclamantă din comuna, localitatea, nr.45, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.363/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că la data de 30.07.2008, prin registratura instanței a parvenit la dosar întâmpinare din partea intimatei reclamante, la care se află anexată în xerocopie, decizia civilă nr.351/2007-R din 04.04.2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr-, că în cauză se solicită judecarea în lipsă, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 363/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a dmis contestația formulată de contestatoarea, domiciliată în localitatea, sat nr. 45, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, județul B și în consecință:

S-a dispus anularea deciziei nr.26520 din 28 noiembrie 2007, emisă de intimată, pe seama contestatoarei și a fost obligă intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 1 septembrie 2005, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:

Prin decizia nr. 26520/29.11.2007 a fost recalculată pensia contestatoarei, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 0,72075 puncte, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 25 de ani, conform Legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază soțul contestatoarei la data de 1 octombrie 2004 este Legea 27/1966.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și aoa dapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea 27/1966, care prevedea o vechime totală în muncă de 20 de ani pentru femei și 25 de ani pentru bărbați, ar trebui a se concluziona că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatoarei ar fi de 25 de ani. O astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a impus a se concluziona că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând din adeverința nr.4304/22.11.2007 ( fila 8), rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate în subteran, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin. 1din Legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a dispus anularea deciziei nr.26520/29.11.2007, a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens în care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.

Având în vedere că în cuprinsul deciziei de recalculare este inserată mențiunea:"in situația în care în termen de 3 ani de la data de 01.09.2005 vor fi prezentate acte de natura a modifica elementele avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data de 01.09.2005 ", instanța a obligat intimata sa acorde aceste drepturi de la data de 01.09.2005.

Instanța a constatat că nu s-au mai solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii și respingerea contestației formulată de petentă.

În motivarea recursului a arătat că instanța de fond este în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004, atunci când a apreciat că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de Legea 27/1966 (lege în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie ale soțului intimatei), care reglementa vechimea integrală în muncă de 25 ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei, ci un alt număr de ani de vechime în muncă, opinie care nu are un fundament legal.

În fapt, instanța face o confuzie între stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea 27/1966 și anumite reduceri a vârstelor de pensionare, care operau în baza aceluiași act normativ, în considerarea faptului că persoana și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă.

Mai arată că instanța a aplicat retroactiv dispozițiile Legii 19/2000 și OUG 4/2005, încălcând principiul constituțional al neretroactivității legii.

În drept, invocă dispozițiile art. 304, pct.8 și 9 Cod procedură civilă, HG. 1550/2001.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal.

Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea apreciază că aceste este nefondat pentru următoarele considerente:

Soțul intimatei contestatoare a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în baza Legii 27/1966, prin decizia nr.6097/26.11.1969, iar prin decizia nr.26520/23.10.1991, urmare a decesului acestuia, contestatoarea a devenit beneficiara unei pensii de urmaș.

Sigur că la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii 27/1996, care prevedeau o vechime integrală în muncă de 25 ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei, ceea ce ar putea duce la concluzia că stagiul complet de cotizare al soțului contestatoarei ar fi potrivit HG. 1550/2004 - invocat de recurentă - de 25 ani.

Legea 78/2005 de aprobare a OUG.4/2005, care are o forță juridică superioară hotărârii de guvern mai sus evocate, reglementează însă în mod explicit principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".

Rezultă indubitabil că legiuitorul a urmărit, prin acest act normativ să înlăture toate discriminările între pensionari, în ceea ce privește cuantumul pensiei rezultate din datele diferite ale ieșirii la pensie.

În lumina acestei interpretări, corect a apreciat instanța de fond că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare, tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Prin aplicarea dispozițiilor legale mai sus evocate, instanța nu a făcut altceva decât să aplice soțului intimatei dispozițiile legale mai favorabile, altfel s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestuia raportat la persoanele ce s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii 19/2001, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale, ci dimpotrivă, criticile fiind neavenite.

Pentru aceste considerente, în baza art. 304 indice 1 și 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimata reclamantă din comuna, localitatea, nr.45, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.363/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - R - - -

Red.dec.- /20.11.2008

Jud.fond. -

Dact./20.11.2008

Ex.2

Președinte:Bocșe Elena
Judecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1520/2008. Curtea de Apel Oradea