Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1598/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul -II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1598/2009-
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Dana Cigan |
- - | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, nr. 7, județul B, împotriva sentinței civile nr. 552/LM din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimatul contestator -personal, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură, la data de 16.11.2009 completare la întâmpinare din partea recurentei intimate, după care:
Întrebat fiind, intimatul contestator arată că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului promovat de partea recurentă, ca nefondat, menținerea hotărârii atacate, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 552/LM din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, și în consecință:
Intimata a fost obligată să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens în care aceasta a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele aspecte:
Contestatorul a fost înscris în categoria pensionarilor pentru munca depusă și limită de vârstă în baza deciziei de pensionare nr. 17283/17.09.1985 drepturile de pensie fiindu-i stabilite și acordate în temeiul Legii nr. 3/1977.
Prin decizia nr.17283/22.05.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, stagiul complet de cotizare avut în vedere potrivit buletinului de calcul anexat deciziei fiind de 30 de ani.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme.
OUG nr.4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Astfel, din OUG4/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.
Tribunalul a reținut însă că reclamantului nu îi sunt aplicabile că prevederile art. 43 si 77 din Legea nr. 19/2000, așa cum acesta susține, întrucât nu a desfășurat activitatea o perioada de 20 de ani în locurile de muncă, în condiții speciale prevăzute de art. 20 lit. a care sunt unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă. Acesta a desfășurat activitate în subteran o perioada de 7 ani, 11 luni si 11 zile, restul perioadei lucrate, respectiv din anul 1968 până în anul 1985, desfășurând activitatea la Intreprinderea Mecanica în funcția de curățător sablator la secția de turnatorie.
Prima instanță a reținut însă că reclamantului îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 226/2006 ce a fost emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, dispozițiile acestei legi fiind aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în grupa I de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute în anexa la Legea nr. 226/2006.
Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția și locul contestatorului încadrându-se în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare, respectiv potrivit punctului 17 anexa I la Ordinul nr. 59/1969, este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006.
Potrivit art. 3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Contestatorul a desfășurat activitate 24 ani 11 luni si 22 zile în grupa I de muncă și 7 luni și 10 zile în grupa a III a de muncă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din copia carnetului de muncă al contestatorului, rezultă că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 4 din Legea nr.226/2006, în temeiul art. 3 coroborat cu art. 5 din Legea nr.226/2006, a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani, cum solicită neîntemeiat contestatorul, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii contestației.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că instanța se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004, subliniind faptul că în mod eronat s-a reținut că stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat în cazul contestatorului nu este cel prevăzut de Legea nr. 3/1977, sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.
Mai arată că dispozițiile Legii nr. 226/2006, nu sunt aplicabile în cazul contestatorului, întrucât potrivit art. 1 din această lege, numai începând cu 01.09.2001, anumite locuri de muncă sunt încadrate în condiții speciale.
Subliniază în continuare că instanța a ignorat cele două condiții speciale prevăzute de Legea nr. 226/2006, pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a beneficia de dispozițiile acestei legi, și anume ca unitatea angajatoare să fie cuprinsă în anexa 2 legii, iar activitatea persoanei să fie cuprinsă în anexa 1 din lege.
Intimatul nu a depus întâmpinare, însă și-a precizat poziția procesuală în cauză, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocate, instanța constată următoarele:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1985, fiind înscris la pensie în baza deciziei nr. 17283/17.09.1985 emisă de Oficiul de Pensii
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că acesta a desfășurat activitate în grupa I de muncă o perioadă de 24 ani, 11 luni și 22 zile și 7 luni și 10 zile în grupa a III-a de muncă, iar pentru activitatea desfășurată în grupa Iis -a adăugat un spor de 12 ani.
Din actele dosarului se reține că acesta a desfășurat activitate în subteran o perioadă de 7 ani, 11 luni și 11 zile, iar din anul 1968 până în 1985 desfășurat activitate la Intreprinderea Mecanica, în funcția de curățător sablator la secția turnătorie.
Prima instanță corect a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006, și în consecință judicios s-a concluzionat faptul că funcția și locul contestatorului, încadrându-se în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare (la punctul 17 din anexa I la Ordinul 59/1969) este asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea în vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de Apel Oradea, a fost constantă în a considera că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 (Legea nr.226/2006) este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000 (Legea nr. 226/2006) și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că, într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea in acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de Apel Oradeaa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000 (Legea nr. 226/2006) astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr. 30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.
Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2008 și cum contestatorul întrunește condițiile de a i se recalcula pensia cu un stagiu complet de cotizare de 25 ani, criticile recurentei fiind nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, nr. 7, județul B, împotriva sentinței civile nr. 552/LM din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 07.12.2009
- dactilografiat grefier - 07.12.2009- 4 ex.
-comunicat 08.12.2009- 2 ex.
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul
-, domiciliat în, nr. 7, județul
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Felicia Toader
