Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1648/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1404/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1648
Ședința publică de la 30 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta - contestatoare, împotriva deciziei civile nr.1617 A din 07.12.2007, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
are ca obiect - evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns recurenta - contestatoare și intimatul Ministerul Justiției.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței, faptul că pricina a fost suspendată la data de 27.10.2008, pentru lipsa nejustificată a părților, în baza dispozițiilor art. 242 pct. 2 din Codul d e procedură civilă.
Curtea din oficiu, invocă excepția de perimare a recursului, constatând cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare în ceea ce privește excepția invocată, față de împrejurarea că pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an de la data suspendării, respectiv de la data de 27.10.2008, având în vedere dispozițiile art. 248 din Codul d e procedură civilă.
CURTEA,
Asupra recursului din prezenta cauză;
Examinând actele și lucrările cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2234 din 31 martie 2006 din dosarul nr- (nr. vechi 173/2006), al Judecătoriei Sector 5 B, instanța de fond a admis acțiunea și a dispus evacuarea pârâtei din locuință, obligând-o la 10,3 lei/ron cheltuieli de judecată către reclamant.
Prin acțiune, reclamantul Ministerul Justiției a solicitat în contradictoriu cu pârâta, evacuarea acesteia din apartamentul nr. 47 situat în B, 13, - 53, tronson II, sector 5, pentru lipsă titlu locativ, în drept fiind invocate dispozițiile Legii nr. 114/1996, Regulamentul privind acordarea locuințelor de serviciu din patrimoniul Ministerului Justiției din 09 iulie 1999, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1533/C din 15 iulie 1999, Regulamentul privind acordarea locuințelor de serviciu din proprietatea Ministerului Justiției aprobat prin Ordinul ministrului nr. 1096/C din 02 august 2005.
În esență, prima instanță a reținut că la 03 decembrie 2003, între părți a intervenit contractul de închiriere nr. 2096/2003 privind apartamentul în litigiu, în considerarea funcției deținute de pârâtă la momentul încheierii contractului, prin detașare în cadrul structurii de personal, a Ministerului Justiției.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei hotărâri, a fost respins ca nefondat conform deciziei civile nr. 1317 din 26 iunie 2006 pronunțate de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-.
Prin decizia civilă nr. 70 din 16 ianuarie 2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 1317 din 26 iunie 2006 pronunțate de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Justiției.
Împotriva deciziei civile nr. 1317 din 26 iunie 2006 pronunțate în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, contestatoarea a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu obligarea intimatei - reclamante la plata cheltuielilor de judecată, anularea hotărârii contestate ca neîntemeiată, iar în temeiul dispozițiilor art. 3191Cod procedură civilă, suspendarea executării hotărârii contestate până la soluționarea contestației.
A precizat că nu a fost legal citată și că nu sunt aplicabile în cauză, dispozițiile art. 6 lit. c din contractul de închiriere, având în vedere că nu a fost eliberată din funcție, deținând în continuare calificarea pe care am avut-o și la momentul încheierii contractului, aceea de muncitor calificat I, în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Numai în situația în care ar fi încetat contractul de muncă, aceste dispoziții ar fi fost aplicabile.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare împotriva contestației în anulare, invocând excepția inadmisibilității căii de atac a contestației în anulare împotriva deciziei civile nr. 1317 din 26 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București în soluționarea căii de atac a apelului, întrucât motivele pe care s-a întemeiat, au fost invocate și pe calea recursului.
În soluționarea excepției de inadmisibilitate a contestației în anulare, tribunalul a constatat că prin decizia nr. 70 din 16 ianuarie 2007, s-a luat în examinare, recursul formulat de către recurenta - pârâtă, unul din motivele de recurs referindu-se la încălcarea de către instanța care a pronunțat hotărârea recurată, a dispozițiilor art. 92 alin. 1 și 4 Cod de procedură civilă, privind nelegala citare a apelantei la termenul din 26 iunie 2006, conform art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă. Acest motiv de recurs a fost respins irevocabil, iar prin cererea de contestație în anulare formulată împotriva aceleiași decizii nr. 1317 din 26 iunie 2006, contestatoarea invocă aceleași motive, situație care atrage inadmisibilitatea contestației în anulare față de faptul că potrivit art. 317 al. 1 Cod de procedură civilă, contestația nu poate fi primită în cazul în care motivele puteau fi invocate pe calea recursului, iar instanța le-a respins.
În speță, instanța de recurs a cercetat motivul invocat de contestatoare, astfel că aceasta nu mai poate uza de calea contestației în anulare pentru aceleași considerente, astfel încât tribunalul a admis excepția de inadmisibilitate și a respins contestația ca inadmisibilă, prin decizia civilă nr. 1617 din 07 decembrie 2007 Secției a Va Civilă.
Împotriva acestei decizii, la data de 27 februarie 2008, declarat recurs contestatoarea, criticând-o sub aspectul nelegalității, ca urmare a faptului că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind lipsită de temei legal. A precizat că la judecarea cauzei, s-au încălcat prevederile art. 92 al. 1 și 4 Cod de procedură civilă.
Și-a întemeiat în drept, recursul, pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
La termenul din 27 octombrie 2008, părțile deși legal citate, au lipsit nejustificat, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a Civilă dispunând astfel suspendarea judecării recursului, potrivit art. 242 pct. 2 Cod de procedură civilă.
La data de 15.05.2006, s-a repus cauza pe rol, pentru a se constata subzistența necesității suspendării cauzei (fila 18 dosar recurs), termen la care, deși părțile în viață au fost legal citate, nu s-au prezentat, astfel încât la aceeași dată de 15.05.2006, Curtea de APEL BUCUREȘTIa dispus suspendarea judecării cauzei, potrivit art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
La data de 30.10.2009, Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol, pentru discutarea excepției de perimare și a dispus citarea părților
La termenul de judecată din data de 30.11.2009, Curtea a invocat din oficiu, excepția perimării cererii de recurs prezente, potrivit art. 248 Cod procedură civilă.
Curtea de APEL BUCUREȘTI se constată competentă material să soluționeze prezenta excepție, potrivit art.3 Cod procedură civilă și art.248 și următoarele Cod procedură civilă.
Soluționând cu prioritate această excepție de procedură, absolută și peremptorie, potrivit art.137 Cod procedură civilă, a cărei rezolvare poate determina inutilitatea judecării în continuare, Curtea apreciază că prezenta excepție este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.281 alin.2 Cod procedură civilă " Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu".
Cum în cauză, ulterior datei de 27.10.2008, nu s-a mai efectuat nici un act de procedură, părțile dovedind lipsă de stăruință în judecarea recursului și cum nu a intervenit nici o împrejurare care să determine întreruperea sau suspendarea cursului perimării, potrivit art.249 și art.250 Cod procedură civilă, Curtea va constata din oficiu perimarea intervenită, potrivit art.252 Cod procedură civilă.
În consecință, excepția invocată fiind întemeiată, Curtea va constata perimat prezentul recurs, potrivit art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de contestatoarea, împotriva deciziei civile nr. 1617 din 07 decembrie 2007, pronunțate de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Justiției.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.17.12.2009
.
2ex./17.12.2009
-5.-;
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena, Cristina Nica
