Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1675/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1675/2008-
Ședința publică din 20 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimat reclamant decedat pa parcursul procesului și continuat de oarea domiciliată în O,-, - 5,.20, județul B, împotriva sentinței civile nr. 523/LM din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, intimata contestator a depus întâmpinare, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.523/LM din 11 iunie 2008, Tribunalul Bihora respins excepția nulității cererii.
A admis contestația formulată de contestatorul și continuată de oarea - din în contradictoriu cu intimata Casa Județeană pensii B și în consecință:
A dispus anularea deciziei nr.18619/29.11.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani sens în care obligă intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în ședința publică din 09 Aprilie 2008 oarea și-a însușit acțiunea și a solicitat continuarea judecării cauzei, motiv pentru care instanța a respins excepția nulității cererii, constatându-se că, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 18619/23.12.1986 în baza Legii nr.3/1977.
Prin decizia nr. 18619/30.06.2005,s-a reținut de tribunal că, intimata a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului ca urmare a intrării in vigoare a H. 1550/2004. În urma sentinței civile nr.630/LM/2007 pensia contestatorului a fost recalculată, utilizându-se la stabilirea acesteia un stagiu de cotizare de 20 ani.
S-a reținut de prima instanță că, art.2 pct.1 din anexa HG1550/2004 stipulează ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala in munca prevăzută de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data operațiunilor de evaluare, iar la alin.3 se prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Decizia de pensionare 18619/29.11.2007 a fost emisă fără a avea în vedere dispozițiile art.2 din nr.OUG4/2005, conform cărora calcularea pensiilor se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea Legii nr.19/2000.
Totodată, art.14 din Legea nr.3/1977 (act normativ în vigoare la data pensionarii contestatorului ), reglementează situația persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 15 ani in locurile de munca încadrate in grupa I de munca sau cel puțin 20 de ani in locurile încadrate in grupa a doua de munca, care au dreptul la cerere să li se reducă vârsta de pensionare în mod proporțional cu anii lucrați in grupele I sau II de munca, situație în care s-a aflat si contestatorul.
Ulterior, Legea nr.19/2000 modificată și completată, la art.20 enumeră locurile de muncă în condițiile speciale, între care la litera "b" se regăsesc și activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații, iar la art.43 se prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de munca prevăzute la art.20 lit."b" și care au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani, în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, indiferent de vârstă, punctajul mediu anual în situația asiguraților prevăzuți la art.43 stabilindu-se prin luarea în considerare a stagiilor de cotizare prevăzute la acest articol, conform dispozițiilor art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Se mai reținut de prima instanță că, inclusiv dispozițiile art.2 alin 1 din Normele metodologice anexa la.HG1550/2004 prevăd ca "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază, sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare. ori, în cazul contestatorului stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare este reglementat de art.20, 43 și 77 din Legea nr.19/2000 modificată și completată, de 15 ani și aceasta avându-se în vedere și respectarea principiului consacrat prin actele normative de evaluare, la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, precum și de principiile de bază ale sistemului public pe care acesta se organizează și funcționează reglementat de art.2 din Legea nr.19/2000, îndeosebi principiul egalității care să asigure tuturor participanților la sistemul public, contribuabili beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
După cum rezultă din probele administrate, respectiv adeverința nr.1009/05.03.2008 emisa de Compania Națională a - B, Sucursala B, instanța de fond a reținut că, contestatorul a realizat în zona I de radiații grupa I de munca subteran un stagiu de cotizare de peste 15 ani fiindu-i aplicabile dispozițiile art.2 pct.1 teza 2 din Normele Metodologice, art.14 din Legea nr.3/1977, HG1550/2004, art.20,43 și 77 din Legea nr.19/2000 modificată si completată.
In contextul tuturor acestor considerente, prima instanță, în temeiul dispozițiilor art.155 si următoarele din Legea nr.19/2000 coroborate cu textele de lege mai sus invocate a admis contestația, a anulat decizia nr. 18619/29.11.2007 și a obligat intimata Casa Județeană de Pensii B să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care se va emite o nouă decizie de pensionare, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B O, solicitând admiterea acestuia, respingerea acțiunii.
Prin motivele de recurs, s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie prin decizia 18619/23.12.1986. Este în eroare instanța cu privire la interpretarea articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004, întrucât a apreciat că stagiul complet de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu ar fi cel impus de articolul 8 din Legea nr. 3/1977 ce reglementa vechimea integrală în muncă pentru bărbați la 30 ani și 25 de ani pentru femei, ci un alt număr de ani vechime în muncă, conform articolului 43 aliniatul 3 coroborat cu articolul 20 litera b din Legea nr. 19/2000.
Nu conține Legea nr. 19/2000 nici o dispoziție ce să impună aplicarea sa la situații juridice anterioare adoptării ei, excepțiile de retroactivitate a legii citate nu se prezumă, astfel că nu sunt incidente dispozițiile articolului 20 litera b, 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000, câtă vreme acesta s-a pensionat în baza Legii nr. 3/1977.
Este firesc și logic ca trecutul să scape de sub imperiul legii noi, după opinia instanțelor, emiterea HG nr. 1550/2004 nu-și mai avea rostul câtă vreme prin OUG nr. 4/2005 se aplică principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie, ori, o hotărâre Guvern stabilește norme pentru aplicarea și executarea legii.
De altfel, după considerentele sentinței, se poate deduce că întreaga legislație emisă în materie nu își avea rostul, câtă vreme a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000, ori, prin principiul enunțat s-a dorit instituirea unui sistem unitar de calcul, fără a se omite însă unele norme speciale aplicabile.
În ipoteza aplicării dispozițiilor instanței, cei 15 ani nu reprezintă un stagiu de cotizare, ci un număr de ani reprezentând beneficiul reducerii vârstei de pensionare, ceea ce înseamnă o greșită aplicare a legii.
S-au invocat în drept dispozițiile articolului 304 punctele 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, - oarea intimatul contestator -decedat, a solicitat respingerea recursului, și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Actul normativ, în vigoare la data când intimatului -în prezent decedat, i s-a deschis dreptul la pensie pentru limită de vârstă și vechime în muncă, a fost Legea nr. 3/1977, dar, în ideea echității s-a adoptat OUG nr. 4/2005 ce consacră un principiu fundamental, la condiții egale de pensie, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie. Această ordonanță de urgență a fost aprobată prin Legea nr. 78/2004 și are o forță juridică superioară unei hotărâri de Guvern, în speță a HG nr. 1550/2004, susținerile recurentei în sensul că Legea nr. 19/2000 nu a prevăzut excepții de la aplicarea sa, la situații anterioare intrării în vigoare, apar ca fiind neavenite.
În articolul 2 din OUG nr. 4/2005 s-a prevăzut expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, cuantumul fiecărei pensii se calculează cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect ce nu poate conduce decât la concluzia că s-a urmărit de către legiuitor, eliminarea discriminărilor dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie, aspect corect reținut de prima instanță.
Dacă s-ar fi dispus altfel, conform motivelor de recurs, s-ar fi adus atingere principiului enunțat mai sus, cu atât mai mult cu cât, chiar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, inaplicarea lui ar crea discriminare pentru cei pensionați anterior, ceea ce contravine, atât Constituției României - articolul 16 cât și practicii constante în materie a Curții de APEL ORADEA, dosar nr. 2327/-, -, -, apărările recurentei fiind nefondate.
Potrivit articolului 20 aliniatul 1 litera a din Legea nr. 19/2000, sunt considerate condiții speciale ale locurilor de muncă, unitățile miniere în care personalul își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, iar articolul 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000 prevede faptul că asigurații ce și-au desfășurat activitatea în astfel de locuri și au realizat un stagiu de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, situație aplicabilă și intimatului. Referitor la împărțirea punctajului mediu anual obținut la 15, respectiv luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, acest aspect s-a dispus conform articolului 77 aliniatul 2 din Legea nr. 19/2000, conform căruia, în situația asiguraților prevăzuți de articolul 43, la stabilirea punctajului mediul anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute de acest articol - deci criticile în acest sens sunt nefondate.
Ca urmare, prin aplicarea tuturor dispozițiilor legale enunțate, instanța de fond doar a pus în aplicare prevederile exprese în materie, mai favorabile, altfel, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a intimatului ce a ieșit la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei pensionați ulterior, ce îndeplineau aceleași criterii, condiții de vechime, stagiu de cotizare, instanța de fond dispunând astfel cu o interpretare corectă a dispozițiile legale, neexistând o contradicție în termenii utilizați.
Luând în considerare toate cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se totodată că, -oarea intimatului contestator -decedat, nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BO, în contradictoriu cu intimat reclamant decedat pa parcursul procesului și continuat de oarea domiciliată în O,-, - 5,.20, județul B, împotriva sentinței civile nr.523/LM din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:24.11.2008
Jud.fond /
Dact.
Data:28.11.2008
2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
