Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 242/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 242
Ședința publică de la 24 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de reclamanta și pârâții, împotriva deciziei civile nr. 332 din data de 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat și recurenții pârâți, reprezentați de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței netimbrarea recursurilor formulate de reclamanta și pârâții, cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, după care;
Avocat pentru recurenta reclamantă depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța nr. -/23.02.2009, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Avocat pentru recurenții pârâți, depune la dosar chitanțele nr. - și -/11.02.2009 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului pârâților și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru recurenții pârâți, pune concluzii de admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Față de recursul formulat de reclamanta pune concluzii de respingere.
Avocat pentru recurenta reclamantă, cu privire la recursul formulat de pârâții și, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr. 3937 din 13 iunie 2008 Judecătoria Slatinaa admis acțiunea, cu precizarea din 08.11.2007 formulată de reclamanta, împotriva pârâților și, s-a dispus obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2288 mp, teren intravilan, cu vecinătățile: la - Gh. G - 137, la - Ds 15/2 - 16, la - - - 87, la - DC 24 - 59,6, situată pe raza satului, comuna, județul O, deținută în plus față de cei 1000 mp, pentru care pârâții dețin titlu de proprietate.
A obligat pe pârâți să desființeze construcțiile, plantațiile de vie și de pomi fructiferi de pe terenul revendicat, iar în situația în care nu-și îndeplinesc această obligație, a autorizat pe reclamantă să desființeze aceste construcții și plantații, pe cheltuiala pârâților.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamantei în calitate de moștenitoare autoarei - i s- reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 10.000 mp din comuna, sat conform titlului dep roprietate cu nr. 15986/72 din 14.06.1999, iar din suprafața reconstituită face parte și suprafața de 3612 mp teren arabil intravilan situat în T 53 P 8 și suprafața de 80. curți-construcții situată în T 53, P 6, iar pârâții sunt proprietarii suprafeței de 1000. teren curți construcții situată în T 54, P 4 conform titlului de proprietate cu nr. 0869/67 din 23.04.2004.
Comparându-se suprafețele din titlu prima instanță a reținut că pârâții dețin mai mult cu 2288 mp decât în actul de proprietate deși aceștia au susținut că în anul 1956-1957 au cumpărat cu chitanță sub semnătură privată de la autorii reclamantei și - o casă cu terenul aferent de 2500.
În ceea ce privește cererea de desființare construcții și plantații, prima instanță a reținut că este întemeiată în raport de aceleași dispoziții legale și anume art. 480 și art. 483 Cod civil, raportat la art. 1073 având în vedere probele administrate în cauză dar și lipsa unei dovezi certe din care să rezulte că voința autorilor reclamantei a fost aceea de a le vinde reclamanților în afară de cei 1000 mp reprezentând curți-construcții și diferența de teren de 2288 mp pe care o deține în plus și pe care aceștia au edificat o parte din anexele gospodărești și pe care au cultivat de vie și pomi fructiferi.
Împotriva sentinței civile nr. 3937 din 13 iunie 2008 pronunțată în acest dosar au declarat recurs pârâții și, care au susținut că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea reclamantei și i-a obligat pe pârâți să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2288mp în condițiile în care potrivit expertizei întocmite în cauză reclamanților le lipsesc doar suprafața de 125.
Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat pentru că probele administrate, respectiv expertiza întocmită în cauză și titlurile prezentate de părți au făcut dovada că pârâții dețin nelegal suprafața de 2288 mp pentru care nu au prezentat nici un înscris cu care să facă dovada dobândirii dreptului de proprietate.
Prin decizia civilă nr. 332/2008 Tribunalul Olta admis apelul formulat de pârâți, a dispus schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și a obligării pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate o suprafață de 125 mp teren intravilan cu menționarea vecinătăților.
S-a respins ca nefondată cererea reclamantei privind desființarea construcțiilor, plantațiilor și pomilor fructiferi.
Totodată reclamanta intimată a fost obligată la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în sumă de 109,15 lei.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că instanța de fond a interpretat greșit probatoriul din dosar și a acordat reclamantei o suprafață mai mare decât cea la care are dreptul conform titlului de proprietate și că pârâții dețin din terenul reconstituit reclamantei doar o suprafață de 125 mp.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând casarea ei ca nelegală cu respingerea apelului și menținerea sentinței de fond.
Recurenta a motivat susținând că a făcut dovada că este proprietara terenului din litigiu, că actele doveditoare atestă dreptul ei de proprietate și totodată faptul că pârâții dețin mai mult teren pentru care nu au nici un drept.
Împotriva deciziei de apel au declarat recurs și pârâții și solicitând casarea ei ca nelegală cu respingerea în totalitate a acțiunii în revendicare, susținând că și terenul de 125 mp le aparține fiind folosit de recurenți mai mult de 35 de ani.
Recursurile sunt nefondate.
Instanța a reținut în mod perfect întemeiat că reclamanta este beneficiara reconstituirii dreptului de proprietate conform legii 18/1991 pentru o suprafață de 3612 mp. Expertiza efectuată în cauză face dovada că reclamanta deține în fapt terenul reconstituit dar mai puțin o suprafață de 125 mp care sunt ocupați de pârâți.
Așadar reclamanta nu poate pretinde în temeiul art. 480 cod civil, o suprafață mai mare decât cea reconstituită și menționată în titlul de proprietate. Chiar dacă pârâții dețin în fapt o suprafață de teren mai mare decât cea la care au dreptul conform Legii 18/1991, reclamanta nu poate pretinde diferența deținută de pârâți în plus pentru simplul fapt că nu este ea proprietara terenului pretins.
Ca urmare reclamanta recurentă are un drept de proprietate doar pentru o porțiune de 125 mp deținută de pârâți, așa încât instanța de apel a procedat corect dispunând admiterea cererii doar pentru această porțiune.
Pentru reclamantă este așadar relevant doar dovada întinderii dreptului său de proprietate. Atât timp cât în conformitate cu titlul definitiv, expertiza a atestat că reclamanta deține în posesie doar o parcelă redusă cu 125 mp și că acești 125 mp sunt ocupați nelegal de pârâți, reclamanta are dreptul să pretindă întregirea parcelei sale doar cu această diferență.
Ca urmare recursul reclamantei este nefondat, Curtea urmând a dispune respingerea lui conform considerentelor arătate.
Tot nefondat este și recursul pârâților. Aceștia nu dețin nici un titlu legal pentru terenul de 125 mp. Titlul lor este limitat la terenul constituit de 1000 mp. Pentru restul suprafeței deținute în plus, pârâții nu au nici un titlu legal, așa încât posesia lor este nelegală și abuzivă.
O posesie abuzivă nu poate întemeia curgerea termenului de prescripție achizitivă, cu atât mai mult cu cât terenurile din litigiu, formând obiectul reconstituirii la Legea 18/1991 nici nu se poate pune problema unei dobândiri prin uzucapiune.
Ca urmare, susținerile lor nu au nici o relevanță și nu pot fi luate în considerare, motiv pentru care și acest recurs urmează a fi respins conform celor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanta și pârâții, împotriva deciziei civile nr. 332 din data de 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
2 ex/26.02.2009
Tehn. Red.
V,
Al.
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
