Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 276/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 276/2010-
Ședința publică din data de 10 februarie 2010
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Viorel Pantea | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,-, -. 21, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 328/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentului contestator -lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale emise de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind reprezentanții intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar adeverința nr. 2140/17.01.2010 emisă de SC SA O, din care rezultă vechimea și activitatea pe care a desfășurat-o recurentul înainte de pensionare.
Întrebat fiind, reprezentantul recurentului contestator arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentei căi de atac.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, respectiv obligarea intimatei la recalcularea pensiei recurentului cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, obligarea intimatei la recalcularea retroactivă a drepturilor la pensie din data de 19.05.2005, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 328/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/20.02.1996, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 33 de ani, 11 luni și 10 zile, din care 23 ani și 13 zile în grupa a II -a de muncă.
Prin decizia nr. -/31.08.2005 s-a procedat la recalcularea drepturile de pensie ale contestatorului, în temeiul HG nr. 1550/2004, cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 30 de ani.
Pentru a se verifica dacă determinarea cuantumului pensiei contestatorului s-a făcut în mod corect de către intimată, instanța a apreciat că este important a fi clarificată în prealabil problema actului normativ de ale cărui prevederi trebuia să se țină cont la recalcularea pensiei contestatorului.
În aceste sens s-a reținut că, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public au fost adoptate HG nr. 1550/2004 care la art. 1 prevede că începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare și OUG nr. 4/2005 în al cărei preambulul este înscris principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.
Conform art. 2 din același act normativ, recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Din coroborarea acestor texte legale, rezultă că și pentru pensiile stabilite anterior datei de 01.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Este adevărat că în conformitate cu art. 2, alin 1 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului era de 30 de ani, în anul 1996 fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977, însă aceste dispoziții legale nu mai erau aplicabile la momentul recalculării pensiei contestatorului, întrucât, pe de o parte, acest act normativ (HG nr. 1550/2004) are o forță juridică inferioară ordonanței de urgență care a fost ulterior aprobată prin lege, iar, pe de altă parte, este și anterior adoptării OUG nr. 4/2005 care consacră principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie". Prin urmare, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 trebuie considerat ca fiind abrogat tacit prin intrarea în vigoare a OUG nr. 4/2005.
Determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 și pentru pensionarii înscriși la pensie anterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ nu presupune o aplicare retroactivă a legii civile, ci, doar aplicarea imediată a legii noi, recalcularea pensiilor realizându-se în mai multe etape, cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr. 4/2005.
Pe de altă parte, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 și cele ale pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 era imperios necesar să se aplice o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG nr. 4/2005, care face trimitere pentru toți pensionarii, indiferent de data înscrierii la pensie, la dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Dacă s-ar considera ca fiind în vigoare și la acest moment dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 care prevăd aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea OUG nr. 4/2005 și anume acela de uniformizare a tuturor pensiilor pensionarilor ar fi imposibil de realizat. Și aceasta, pentru că este evident că prin aplicarea unor acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie, nu se poate asigura respectarea între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare a principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
În raport de ansamblul acestor considerente, o singură concluzie s-a apreciat că se impune a fi reținută și anume aceea că tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii la pensie, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Raportat la întregul dosar de pensie al contestatorului tribunalul a reținut că activitatea desfășurată de contestator și anume aceea de mașinist pod rulant nu se încadrează în categoria activităților desfășurate în condiții speciale, prevăzute de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, astfel încât nu i se poate recunoaște stagiul complet de cotizare de 20 de ani prevăzut pentru persoanele care lucrat în locuri de muncă cu condiții speciale.
De asemenea s-a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 23 de ani invocată de contestator este doar perioada în care acesta a desfășurat activitate în grupa a II a de muncă și care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limită de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundată cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
S-a mai reținut că nu se poate face nici aplicarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani prevăzut de Legea nr. 226/2006, deoarece activitatea desfășurată de contestator nu se regăsește în anexele Legii nr. 226/2006.
Nu s-au reținut a fi aplicabile în speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare, ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limită de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este confirmat de simpla lecturare a celor două aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 și aliniatul 4, în urma acestei lecturări, rezultând pentru situația în care s-ar reține că perioadele de timp inserate în cuprinsul lor constituie stagiu complet de cotizare, că pentru o activitatea prestată în aceeași grupă de muncă este reglementat un stagiu de cotizare diferit, respectiv pentru grupa I de munca, la alin.1 - un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 - un stagiu complet de cotizare de 15 de ani, situația fiind identică și pentru activitatea prestată în grupa a II- S-ar ajunge astfel, dacă s-ar accepta teza propusă de contestator, ca asigurații care au prestat un volum de activitate mai redus în oricare din cele două grupe speciale de muncă să beneficieze de o pensie mai mare decât cei care au mai mulți ani lucrați în grupa I sau II, fiind mai mult decât evident faptul că o astfel de interpretare nu poate fi primită întrucât contravine tuturor principiilor care stau la baza legislației în materie.
Prin urmare, s-a apreciat că drepturile de pensie ale contestatorului au fost calculate în mod corect de către intimată, considerent pentru care, tribunalul a respins contestația formulată ca neîntemeiată.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată, culpa procesuală aparținându-i în exclusivitate contestatorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul recurent, în termen legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii contestației și obligării intimatei la recalcularea drepturilor sale de pensie, în principal cu luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani, sau, în subsidiar de 25 de ani, cu acordarea drepturilor de pensie astfel recalculate retroactiv începând cu data de 19.05.2005 și solicită cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
În motivare recurentul a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică deoarece nu au fost luate în considerare dispozițiile art. 11 și 14 din Legea nr. 3/1977, dispoziții în conformitate cu care stagiul complet de cotizare ce urmează a fi luat în considerare cu ocazia recalculării drepturilor sale de pensie este de 25 de ani, în condițiile în care dovedește o vechime în grupa a II-a de muncă de 23 de ani și 13 zile, relevantă fiind totodată și adeverința nr.2140/17.01.2008 emisă de fosta O, adeverință care atestă faptul că a lucrat la uzina de alumină, pe perioadele 1967-1969; 1972-1987; 1989-1996 și 1996-1997.
În sprijinul susținerilor sale invocă și decizia nr. 40 din data de 22.08.2008 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Arată că îi sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 226/2006, activitatea desfășurată-respectiv mașinist pod rulant la secția calcinare de la uzina de regăsindu-se în anexa 1 acestei legi, ca activitate desfășurată în consiții speciale.
În drept sunt invocate prevederile art. 304 Cod procedură civilă, pct. 23 b și 24 din lista anexă la Legea nr. 226/2006, art. 11 și 14 din Legea nr. 3/1977, art. 19, 43 și 77 din Legea nr. 19/2000.
Legal citată intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca legală și temeinică precizând că în considerentele deciziei nr.40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se menționează că dispozițiile art.14 din Legea nr. 3/1977 invocate și de recurent în susținerea prezentului recurs, nu au semnificația reducerii stagiului complet de cotizare utilizat la recalcularea pensiei, iar dispozițiile Legii nr. 226/2006 nu sunt incidente întrucât prin aplicarea acestor dispoziții legale s-ar ajunge la situația în care persoanele care și-au desfășurat activitatea în grupa a II de muncă, anterior datei de 01.04.2001 să aibă un stagiu de cotizare identic cu cel al persoanelor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale prevăzute de Legea nr. 226/2006 și care s-au pensionat după aprilie 2001.
Printr-o completare la întâmpinare intimata precizează că reclamantului i s-a aplicat începând cu data de 01.02.2009 prevederile OUG nr. 100/2008, beneficiind astfel de un punctaj suplimentar la pensie, aceste dispozițiile nefiind însă incidente în situația în care se modifică stagiul complet de cotizare de la 30 de ani la 20 de ani, respectiv 25 de ani, astfel cum solicită recurentul.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1996, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr.-/20.02.1996 emisă de Casa Județeană de Pensii B, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 33 de ani, 11 luni și 10 zile din care 23 de ani și 13 zile în grupa a II-a de muncă.
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de Legea nr.3/1977 sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.
Prin cererea dedusă judecății, contestatorul solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG 4/2005 și prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 20 ani în principal, respectiv 25 de ani în subsidiar în considerarea activității desfășurată de acesta în condiții speciale.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr.19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr.3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea in vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de APEL ORADEA, a fost constantă în a considera că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000, respectiv legea 226/2006 și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că, într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea în acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de APEL ORADEAa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr.226/2006 astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr.30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.
Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2009 și cum contestatorul întrunește condițiile de a i se recalcula pensia cu un stagiu complet de cotizare de 25, în condițiile Legii nr. 226/2006, instanța apreciază ca fondat recursul urmând a-l admite în temeiul art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În acest sens se reține că recurentul a desfășurat activitate la fosta uzină de alumină, în cadrul secției de calcinare, timp de 23 de ani și 13 zile, acesta realizând stagiul complet necesar prevăzut în art. 4 din lege, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 3,4 și 5 din Legea nr. 226/2006, dispoziție în conformitate cu care stagiul complet de cotizare ce se impune a fi luat în considerare cu ocazia recalculării drepturilor de pensie ale contestatorului este de 25 de ani.
Într-adevăr activitatea desfășurată de contestator în cadrul secției de calcinare a uzinei de a fost desfășurată în grupa a II-a de muncă însă acest fapt nu prezintă relevanță întrucât este specifică activităților încadrate, în grupele I de muncă potrivit legislației anterioare, iar potrivit dispozițiilor Legii nr. 226/2006 se regăsește în anexa 1 pct. 23 și 24 printre activitățile încadrate în condiții speciale de muncă.
Astfel, potrivit art. 2 al. 2 sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de muncă de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
Avându-se în vedere aceste aspecte, astfel cum mai sus s-a reținut instanța va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul admiterii contestației formulate de contestator, în parte respectiv obligării intimatei la recalcularea pensiei acestuia cu luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de 25 de ani, drepturile urmând a fi acordate începând cu data de 19.05.2008, data introducerii acțiunii.
Cererea contestatorului în sensul acordării acestor drepturi retroactiv, începând cu data de 19.05.2005 este apreciată ca nefondată prin raportare la dispozițiile art. 169 al. 3 din Legea nr. 19/2000, și cu atât mai mult cu cât Legea nr. 226/2006 în baza căreia s-a dispus recalcularea nu era în vigoare în anul 2005.
Întrucât intimata este în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată aceasta să-i plătească recurentului suma de 500 lei cheltuieli de judecată în fond și în recurs, reprezentând onorariu avocațial redus conform art. 274 al. 3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de recurentul contestator, domiciliat în O,-, -. 21, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 328/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:
Admite contestația în parte formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Obligă intimata să recalculeze pensia contestatorului cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu acordarea drepturilor din 19.05.2008.
Obligă intimata la 500 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs în favoarea recurentului.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 26.02.2010
- dactilografiat grefier - 03.03.2010 - 4 ex.
-comunicat 04.03.2010 -2 ex.
-, domiciliat în O,-, -. 21, județul
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Felicia Toader, Viorel Pantea
