Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 293/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 293/2009-
Ședința publică din 19.02.2009
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 827/LM din data de 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a respins contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă recurentul contestator personal și reprezentantul acestuia, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 08.10.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 19.02.2009, întâmpinare formulată de intimată, după care:
Instanța comunică reprezentantului recurentului contestator un exemplar din întâmpinarea formulată în cauză.
Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar o fișă toxicologică și o adeverință eliberată de SC SA Arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului conform petitului, casarea integrală a deciziei recurate, obligarea intimatei la recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, cu cheltuieli de judecată în fond și recurs. Arată că recurentul contestator a lucrat ca șofer la SC SA unde transporta substanțe periculoase, toxice, acesta ajutând și la descărcarea acestor substanțe, activitatea acestuia încadrându-se în anexa de la Legea nr. 226/2006.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 827/LM din data de 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins contestația formulata de contestatorul domiciliat in O,-,județul B in contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B cu sediul in O,- județul B.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr. -/30.11.2005 a fost recalculată pensia contestatorului.Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei si decizia instanta a retinut ca stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte,că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locurile de munca prevazute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani în aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta începând cu varsta de 45 de ani. Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă in temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006.Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
,Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare." În concluzie funcția si locul contestatorului respectiv conducator auto nu se regaseste in lista locurilor d emunca incadrate in conditii speciale nefiind incidente prevederile Legii nr.226/2006
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța a respins contestatia formulata de contestatorul in contradictoriu cu intimata Casa Judeteana de Pensii
Instanta a constatat ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata de catre intimata.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei, obligarea intimatei la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu de 25 de ani la care să se împartă însumarea punctajelor medii anuale și nu la 30 de ani, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că s-a pensionat în anul 2001, având o vechime de 43 ani, din care 31 ani, 21 zile în grupa a II-a de muncă, a lucrat ca șofer la SC SA O, a încărcat, descărcat substanțe toxice de la secția de organofosforice unde se fabricau pesticide, fungicide, insecticide, răspundea de ele până la destinație fiind și gestionar.
A mai lucrat și la SC SA O - secția a SC SA unde a transportat tot substanțe periculoase și la, transportând produse petroliere, activități ce se încadrează în anexa la Legea nr. 226/2006, art. 41, 45, 36.
Fiind pensionat înainte de 01.04.2001, conform normelor metodologice la HG nr. 1550/2004, art. 2, 3, îi sunt aplicabile dispozițiile art. 11, 14 din Legea nr. 3/1977, chiar Legea nr. 19/2000 instituie un tratament diferențiat celor ce au lucrat în condiții speciale, deosebite, astfel că, trebuiau să-i fie aplicate dispozițiile art. 11, 14 din Legea nr. 3/1977 și utilizarea unui stagiu de cotizare de 25 de ani.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, art. 11, 14 din Legea nr. 3/1977, art. 19, 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, art. 3 din Legea nr. 226/2006, art. 36, 41, 43 din anexă.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Recurentului i s-au stabilit drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, conform deciziei nr. -/2001 începând cu data de 01.03.2001, decizie emisă de intimată, realizând un stagiu de cotizare de 45 ani, 6 luni și 5 zile, din care 31 ani, 21 zile în grupa a II-a de muncă, fiind aplicate astfel dispozițiile Legii nr. 3/1977.
Având în vedere faptul că drepturile recurentului s-au stabilit în baza Legii nr. 3/1977, se reține conform acesteia - art. 8 - că asigurații bărbați trebuiau să aibă o vechime integrală în muncă de 30 de ani pentru a beneficia de pensie, iar conform art. 11, 14, pentru cei care au desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă cel puțin 25 de ani li se adaugă la fiecare an lucrat câte 3 luni, deci la 25 de ani, vechimea realizată era tot de 30 de ani, singurul beneficiu fiind reducerea vârstei de pensionare, Legea nr. 3/1977 nu reglementa un stagiu complet de cotizare ci, doar o vechime necesară în muncă, criticile recurentului în acest sens fiind nefondate, iar decizia Înaltei Curți de Casați și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii, nefiind motivată, publicată în Monitorul Oficial, nu aduce aspecte noi ce să înlăture cele învederate.
Referitor la solicitarea aplicării dispozițiilor Legii nr. 226/2006, se rețin următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 2057/04.12.2000, emisă de SC SA O - fila 41 dosar fond - recurentul a avut funcția de conducător auto în perioada 28.04.1995 - 16.10.1995, conform adeverinței nr. 4616/11.12.2000 emisă de - fila 42 - în perioada 04.09.1976 - 28.04.1995, 16.10.1995 - 01.03.2001 a lucrat ca șofer.
Legea nr. 226/2006 cuprinde în anexa nr. 1, locurile de muncă încadrate în condiții speciale, ori, pct. nr. 36 se referă la activitățile desfășurate în instalațiile ce fabrică, vehiculează și depozitează hidrogen sulfurat, distilare apă grea, schimb izotopic, pct. 41 - fabricare fenol, iar pct. 45 - activitatea de fabricare a pesticidelor, aspecte legale față de care, raportat la faptul că recurentul a lucrat ca șofer, conducător auto, nu se poate reține că desfășurat activitățile prevăzute expres de punctele din anexa nr. Ia L egii nr. 226/2006, corect instanța de fond apreciind că funcția și locul de muncă al acestuia nu pot fi încadrate în condiții speciale, criticile fiind neavenite.
Față de cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 827/LM din data de 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 27.02.2009
- judecător fond -,
- dact. gref. - 27.02.2009 - 2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
