Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 3/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 3
Ședința publică de la 06 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Valeria Cormanencu
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 648 din 07 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimata Maura, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentul și avocat pentru intimata Maura.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată după repunerea pe rol; nu se solicită judecata în lipsă; recurentul a depus prin serviciul de registratură concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul având cuvântul, arată că își menține concluziile formulate la termenul din data de 16 decembrie 2009 în sensul admiterii recursului, casării deciziei Tribunalului Iași și a sentinței Judecătoriei Hârlău și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond competentă, respectiv Judecătoria Hârlău.
Apărătorul susține că a criticat hotărârile pronunțate de instanța de fond și instanța de apel apreciind că nu este îndeplinită tripla identitate prevăzută de articolul 1201 cod civil și nu operează excepția autorității de lucru judecat, cauza pricinii de față ce reprezintă fundamentul raportului juridic dedus judecății fiind diferită de cea a pricinii ce s-a judecat în anul 2001.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata Maura având cuvântul, arată că își menține concluziile puse la termenul din data de 16 decembrie 2009 în sensul respingerii recursului, apreciind că în cauză operează excepția autorității de lucru judecat, existând tripla identitate de părți, obiect și cauză prevăzută de art. 1201 Cod civil între pricina ce s-a judecat în anul 2001 și prezenta pricină. Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamantul prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași, a chemat în judecată pârâta Maura, pentru a se dispune evacuarea din casa de locuit situată în comuna Focuri, județul
În motivarea acțiunii reclamantul susține că este proprietarul locuinței, dobândită prin moștenire de la mama sa, pe care pârâta o folosește fără niciun drept.
Pârâta a invocat excepția autorității lucrului judecat, prin întâmpinare, arătând că este coproprietară a locuinței în calitate de comoștenitori ai defunctului, alăturat altor succesori.
Judecătoria Iași prin sentința civilă nr. 304 din 31 martie 2009 admite excepția și respinge acțiunea, soluție păstrată de Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 648 din 07.10.2009.
Prima instanță a stabilit următoarea situație de fapt păstrată în apel:
Pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat, arătând că părțile s-au mai judecat pentru aceeași cauză,ce a fost soluționată irevocabil, instanța urmând a se pronunța cu precădere asupra excepției, potrivit art. 137 Cod procedură civilă. În dosarul 2309/2001 al Judecătoriei Hârlău, reclamantul din prezenta cauză, împreună cu fratele său, au chemat-o în judecată pe pârâtă solicitând evacuarea acesteia din imobilul construcție proprietatea lor situat în comuna Focuri,susținând că imobilul a fost proprietatea mamei lor, astfel că pârâta, neavând vocație la succesiunea mamei lor,nu are nici un drept asupra casei, pe care o deține abuziv.
Cauza a fost soluționată pe fond, definitiv și irevocabil prin decizia civilă nr. 347 din 28.03.2003 a Curții de APEL IAȘI, prin care a fost admis recursul pârâtei Maura și a fost respins apelul reclamanților împotriva sentinței civile nr. 808/2002 a Judecătoriei Hârlău,care a respins acțiunea. Rețin instanțele că, după parcurgerea tuturor căilor de atac,acțiunea reclamanților a fost respinsă pe fond, în urma dezbaterilor contradictorii dintre părți.
Constată instanțele că potrivit art. 1201 Cod civil elementele autorității de lucru judecat sunt părțile,obiectul si cauza,care trebuie să fie aceleași în ambele cereri.
Deși în primul proces a figurat în calitate de reclamant și o altă persoană -, fratele reclamantului, iar în cel de-al doilea figurează numai reclamantul,s-a decis în practica judiciară se reține în considerentele hotărârii atacate că,dacă unul dintre reclamanții care a pierdut primul proces introduce o noua acțiune împotriva aceluiași pârât, acesta din urmă poate invoca cu succes puterea lucrului judecat din prima hotărâre.
Faptul că reclamantul a promovat singur prezenta acțiune nu înseamnă că se pot șterge efectele primei hotărâri,în care figura ca reclamant și un frate al său deoarece ambii reclamanții din prima acțiune au aceeași situație juridică.
Obiectul reprezintă atât pretenția formulată prin cerere cât și dreptul subiectiv invocat, care invocate în prima cerere se identifica cu cele din prezenta acțiune, iar cauza este fundamentul raportului juridic dedus judecății,temeiul juridic al cererii,care este identic în ambele acțiuni.
Tribunalul a înlăturat apărarea reclamantului ce a susținut că au apărut elemente noi față de judecarea primei cereri, a fost pus în posesie de executorul judecătoresc cu privire la teren,instanța reținând că acest element nu este de natura să schimbe obiectul cauzei,ce se refera exclusiv la imobilul casa de locuit, motivând identic în fapt cele două cereri de chemare în judecată.
În recursul declarat reclamantul a invocat aplicarea greșită a legii, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în soluționarea cauzei pe excepție.
În dezvoltarea motivului de recurs se susține că instanțele nu au făcut distincție între autoritatea de lucru judecat și puterea de lucru judecat.
Se arată că în cauză nu se poate discuta despre tripla identitate de părți, obiect și cauză, care este diferită în cele două acțiuni. La momentul promovării celei de a doua acțiuni, definitiv și irevocabil instanțele s-au pronunțat asupra nulității titlului de proprietate în care era înscrisă Maura, fiind eliberat un nou titlu numai pe numele reclamantului și a fratelui său. Între reclamant și pârâtă nu există legătură de sânge, este soția din a doua căsătorie, casa și terenul fiind proprietatea primei soții a defunctului, unici moștenitori fiind numai fiii.
Se arată că pârâta-intimată nu respectă hotărârea judecătorească dată în revendicarea promovată de reclamant și admisă de instanțe, ceea ce a impus promovarea acțiunii în evacuare.
Recurentul a încadrat recursul în art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că situația de fapt stabilită de instanța de fond, păstrată în apel are corespondent în probele dosarului.
În cauza ce a format obiectul dosarului nr. 2309/2001 al Judecătoriei Hârlău, soluționat prin sentința civilă nr. 808/07.05.2002, menținută de Curtea de APEL IAȘI prin decizia civilă nr. 347/28.03.2003, părți în proces în calitate de reclamant sunt și fratele său, pârâtă Maura, a doua soție supraviețuitoare a tatălui reclamanților, obiectul acțiunii fiind evacuare din imobilul casă de locuit situată în comuna Focuri, județul
Reclamanții au motivat în fapt acțiunea, invocând că locuința din care se cere evacuarea este bun propriu al mamei lor, ai cărei moștenitori sunt.
Cu autoritate de lucru judecat instanțele au stabilit că locuința în litigiu a fost edificată de și, soți - coproprietari, bun propriu al soției fiind numai terenul aferent. Din anul 1940 în imobil locuiește pârâta, urmare căsătoriei cu, a cărui moștenitoare este, în a cărui masă succesorală intră și locuința la care s-au adus îmbunătățiri de aceștia. Pârâta are folosința bunului conferită de calitatea de moștenitor, conform certificatului nr. 33/1962 emis de notariatul de Stat. Acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor, în care este inclusă locuința ca bun succesoral, a fost respinsă de Tribunalul Popular prin sentința civilă nr. 777/1963.
În prezenta cauză reclamantul s-a legitimat procesual prin titlul de proprietate nr. 55635/03.03.2005 emis de Comisia Județeană I pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 pentru suprafața de 1,7169 ha teren, din care intravilan curți, construcții 2169. situat în comuna Focuri, județul I, înscrisuri privind dreptul de proprietate dobândit asupra terenului de, copie de pe dosarul de tutelă nr. 160/1940, certificat de moștenitor de calitate nr. 19/1995, succesiunea lui, certificat de moștenitor nr. 33/1962 (succesiunea lui ). La dosar sunt depuse hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile între părți, atașat dosarul nr. 2309/2001 al Judecătoriei Hârlău; decizia civilă nr. 572/29.03.2001 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în acțiunea în nulitate a titlului de proprietate nr. 53903/08.11.1995, titular Maura, admisă parțial și în temeiul căreia s-a emis reclamantului titlul nr. 55635/2005, fiind pus în posesie cu suprafața de 515. intravilan comuna Focuri, județul I (proces-verbal executor judecătoresc nr. 88/2007/sentința civilă nr. 221/2004).
Recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, între care și excepția autorității de lucru judecat.
Instanțele au aplicat corect dispozițiile legale ce reglementează autoritatea de lucru judecat, art. 1201 Cod procedură civilă stabilind că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de lege.
Potrivit art. 1201 Cod civil este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și împotriva lor în aceeași calitate.
În speță, acțiunea are același obiect, evacuare, este introdusă în aceeași calitate de reclamant împotriva aceleiași pârâte, neavând relevanță pluralitatea reclamanților în dosarul nr. 2309/2001 al Judecătoriei Hârlău, în care este parte și. Reclamantul-recurent și-a fundamentat cererea pe același temei juridic, dreptul de proprietate exclusiv al lui dobândit prin succesiune de la mama sa asupra locuinței din care se cere evacuarea, pârâta neavând niciun drept pentru a deține bunul.
Din examinarea hotărârii pronunțate în primul proces rezultă că acțiunea a fost respinsă pe considerentul că soția supraviețuitoare pârâtă este coproprietară a locuinței în litigiu, alăturat reclamantului și fratelui său, în cota conferită de Legea nr. 319/1944 și certificatul de moștenitor nr. 33/1962 (1/4). Acțiunea a fost soluționată pe fond și nu pe considerații procedurale.
În cel de al doilea proces, pretenția este aceeași - evacuarea, iar cauza este identică, temeiul juridic pe care se fundamentează cererea fiind ca și în procesul anterior ce decurge din calitatea de unic proprietar al reclamantului pentru construcție, nedovedită în speță.
Corect au reținut instanțele că reconstituirea dreptului de proprietate reclamantului în procedura instituită prin Legea nr. 18/1991, punerea în posesie pentru terenul aferent construcției, nu constituie o altă "cauză", în sensul art. 1201 Cod civil.
Scopul urmărit de reclamant în cele două procese este de a obține posesia locuinței, prin aceeași modalitate, evacuarea pârâtei.
Curtea are în vedere că principiul puterii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești.
Într-adevăr există o distincție clară între excepția autorității de lucru judecat și puterea de lucru judecat, însă nu în sensul invocat prin motivele de recurs.
Condiția de aplicare a autorității de lucru judecat presupune identitatea de acțiuni, dovedită în speță (părți, obiect și cauză juridică) ce oprește repetarea judecății. puterea, prezumția de lucru judecat, impune consecvența în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.
În declarația de recurs sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, ca motiv ce prevede că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Hotărârea judecătorească pronunțată în acțiunea în nulitate a titlului de proprietate, cât și titlul emis reclamantului sunt mijloace de probă. Criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății care nu constituie motiv de casare, ori de modificare a deciziei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă Curtea respinge recursul ca nefondat.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 648 din 07 octombrie 2009 dată de Tribunalul Iași, pe care o menține.
Ia act de declarația intimatei Maura că nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 06 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -- - - -- -
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
18.01.2010
2 ex.
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu
