Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (110/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.308
Ședința publică de la 16.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 3: Daniela Adriana
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de recurenții - pârâți, împotriva deciziei civile nr.1244/A/15.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant .
Obiectul pricinii - evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții - pârâți, personal, intimatul - reclamant reprezentat de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/10.02.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenții - pârâți dovada achitării taxelor judiciare de timbru în cuantum de 5 lei, fiecare, respectiv chitanță nr.-/12.02.2009, emisă de Trezoreria Sectorului 3,B nr.-/12.02.2009, emisă de Trezoreria Sectorului 3, B și nr.-/12.02.2009, emisă de Trezoreria Sectorului 3, B și timbru judiciar de 3,50 lei, precum li -sau pus în vedere prin rezoluția administrativă.
Curtea procedează la legitimarea recurenților - pârâți, astfel:
, prezintă BI seria - nr. - - CNP -;, prezintă BI seria - nr. - - CNP -;, prezintă CI seria - nr.- - CNP -.
Recurenții solicită amânarea cauzei pentru lipsă apărare, deoarece, resursele financiare nu le-au permis angajarea un avocat până la acest moment și, mai mult, au îngrijire și doi minori.
Apărătorul intimatului se opune încuviințării cererii pentru lipsă apărare, întrucât, recursul a fost promovat în luna ianuarie a acestui an deci, timpul material a fost suficient în vederea angajării unui avocat.
Solicită Curții a observa că aceeași modalitate de amânare a fost folosită și în calea apelului.
Curtea, în urma deliberării, va respinge cererea pentru lipsă apărare formulată oral la acest termen de recurenții - pârâți, ca nedovedită, potrivit dispozițiilor art. 156 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Curtea,din oficiu, invocă excepția nulității recursului, pentru imposibilitatea încadrării motivelor susținute în cele prevăzute expres de dispozițiile art.304 din Codul d e procedură civilă. În același timp, cu titlu de excepție, reține singurul motiv invocat, ca fiind cel referitor la împrejurarea potrivit căreia imobilul a fost luat de la, pentru neplată, față de Administrația Financiară (Secția Financiară), punând în discuție această excepție.
Recurenții - pârâți, și lasă la aprecierea instanței modalitatea soluționării excepției invocate.
Apărătorul intimatului - reclamant solicită admiterea excepției întrucât criticile invocate privesc doar valabilitatea titlului de proprietate.
Solicită cheltuieli de judecată, depune chitanța nr. 4/10.02.2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 B la data de 10.10.2007, reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, și, a solicitat instanței să dispună evacuarea pârâților din imobilul proprietatea sa, situat în B,-, sector 3, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.2214 din 03.03.2008, Judecătoria Sectorului 3 B, a admis cererea formulată de reclamantul și a dispus evacuarea pârâților din apartamentul proprietatea reclamantului, situat în B,-, sector 3.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul a înștiințat pârâții, prin notificarea nr.336/6.07.2005, că nu mai este de acord cu reînnoirea contractului de închiriere nr. 94677/18.07.2002, cu valabilitate până la 18.07.2007, condiții în care locațiunea a încetat, prin ajungerea la termen a contractului de închiriere.
Instanța a constatat că reclamantul este proprietarul imobilului în litigiu, în temeiul Dispoziției nr.274/3.04.2002 și a procesului verbal de punere în posesie nr.8291/22.04.2002 și are dreptul să îl evacueze pe chiriaș în temeiul art.14 alin. 9 din nr.OUG40/1999, care este obligat să părăsească locuința închiriată în termen de 60 de zile de la expirarea contractului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții, soli citând admiterea apelului, considerând că sentința civilă pronunțată de Judecătoria Sectorului 3,B este netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, s-a arătat că, prin sentința civilă nr.7990/19.08.1958 pronunțată de Tribunalul Popular al Raionului în dosarul civil nr.6732/1958, în baza art. 15 din Decretul nr. 224/1951, a fost admisă acțiunea promovată de Secția Financiară a Raionului și a fost încuviințată vânzarea imobilului situat în B,-, proprietatea contribuabilului, pentru acoperirea unui debit în valoare de 12341, 46 lei, pe care aceasta îl datora fiscului.
Din cele arătate, apelanții susțin că a pierdut imobilului în litigiu, nu din motive politice sau în mod abuziv, ci din motive strict civile, respectiv era datoare către Secția Financiară, motiv pentru care după anul 1990, acțiunile reclamantului de recuperare a imobilului au fost respinse.
Intimatul - reclamant a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În apărare, intimatul a arătat că, a redobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, în baza Legii nr.10/2001, fiind emisă dispoziția de restituire în natură nr.274/3.04.2002 a Primarului General al Municipiului B, condiții în care nu mai prezintă relevanță, pentru soluționarea prezentei acțiuni, modalitatea în care imobilul a fost naționalizat de către stat, întrucât în cadrul procedurii administrate prevăzute de Legea nr. 10/2001, au fost verificate aceste aspecte.
Apelanții - pârâți nu au notificat proprietarul cu privire la intenția lor de a reînnoi contractul de închiriere, astfel că, în mod corect, s-a dispus evacuarea acestora din imobilul proprietatea intimatului.
Prin decizia civilă nr. 1244 A din 15.10.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de pârâții, și și i-a obligat la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că pârâții, prin cererea de apel formulată, contestă valabilitatea titlului de proprietate al intimatului - reclamant, apreciind că imobilul în litigiu nu putea fi restituit în baza Legii nr.10/2001, întrucât nu ar fi fost preluat în mod abuziv de către stat, fără a arăta motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii atacate.
Tribunalul a apreciat că în cauza dedusă judecății, având ca obiect cererea de evacuare a pârâților din imobilul proprietatea reclamantului, nu se poate pune în discuție dacă imobilul în litigiu a fost corect restituit reclamantului în baza Legii nr.10/2001.
Tribunalul a reținut că reclamantul s-a legitimat procesual activ în baza Dispoziției nr.274/3.04.2002 a Primarului General al Municipiului B, prin care, în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001, a fost restituit, în natură, în proprietatea reclamantului, imobilul situat în B,-, sector 3, imobil din care s-a solicitat evacuarea în prezenta cauză.
Prin urmare, cu ocazia parcurgerii procedurii prevăzută de Legea 10/2001, în mod evident a fost analizată calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului, fapt ce presupunea verificarea aspectelor invocate de către apelanți, respectiv, modalitatea de preluare a imobilului de către stat, și pe cale de consecință, posibilitatea restituirii în natură, în baza Legii nr.10/2001.
În altă ordine de idei, tribunalul a constatat că intimatul-reclamant a respectat dispozițiile nr.OUG40/1999, și ale Legii nr.10/2001 și a încheiat cu apelanții pârâți contractul de închiriere nr.94677/18.07.2002, pe o perioadă de 5 ani, cu o valabilitate până la data de 18.07.2007, și a notificat chiriașii cu doi ani înainte de încetarea termenului închirierii cu privire la intenția sa de a nu mai reînnoi contractul de închiriere, fără ca apelanții - pârâți să răspundă notificării proprietarului.
Tribunalul a apreciat însă că oricum intimatul - reclamant nu avea obligația de a reînnoi contractul de închiriere, între părțile în litigiu nefiind încheiat un contract de închiriere de comun acord și în exprimarea unei voințe libere, ci intimatul - reclamant a încheiat contractul menționat mai sus, în virtutea unei obligații legale de prelungire de drept a contractelor de închiriere pentru locuințele restituite în baza Legii nr.10/2001, ca măsură de protecție pentru chiriașii care ocupau astfel de locuințe.
Data până la care proprietarul era obligat să respecte procedura prevăzută de nr.OUG40/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, a fost aprilie 2004, așa încât, după expirarea contractului de închiriere - 18.07.2007, în mod evident, intimații - chiriași nu mai justifică în nici un fel ocuparea locuinței în litigiu.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții, și, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece greșit s-a reținut că proprietatea autorului lor a fost preluată pentru acoperirea fiscului și solicită suplimentarea probei cu înscrisuri.
În ședința publică din data de 16.02.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului pentru imposibilitatea încadrării motivelor susținute în cele prevăzute expres de dispozițiile art.304 din Codul d e procedură civilă.
Curtea, analizând excepția urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.3021pct.3 Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Motivele de nelegalitate ce pot fi invocate în recurs sunt strict și limitativ reglementate de dispozițiile art.304 pct.1 - 9 Cod procedură civilă.
Conform art.306 Cod procedură civilă, neindicarea motivelor de recurs sau indicarea greșită a acestora nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea criticilor formulate face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.
Constatând că în cererea de recurs formulată, recurenții nu au indicat motivele de nelegalitate pe care le invocă și, apreciind că nici una din susținerile făcute de aceștia în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate de instanță în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1 - 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția invocată și va constata nulitatea recursului.
Văzând și dispozițiile art.274 din Codul d e procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de recurenții - pârâți, împotriva deciziei civile nr.1244/A/15.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
Obligă recurenții la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.
Ex.2/10.03.2009
Secția a III-a Civ. -
-
Jud.sector 3. -
Președinte:Ioana BuzeaJudecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea, Daniela Adriana