Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 409/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 409/2008-
Ședința publică din 13 martie 2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia | - - | - JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța |
- --- | - JUDECĂTOR 3: Trif | |
- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu contestator G, cu domiciliul în nr. 129 județul B, împotriva sentinței civile nr. 708/LM/2007 din 01 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă intimatul contestator G, lipsă fiind recurenta intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că intimatul contestator a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 14.02.2008, după care:
Instanța comunică întâmpinarea de la dosar cu recurentul contestator, după care, nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.708/LM/2007 din 01 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-,fost admisă contestația formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 80896/21.02.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și obligată intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând ci 01.07.2005, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 80896/21.02.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,45534 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului, constatând că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 aliniatul 1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. S-a considerat însă că o astfel de concluzie este cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus, reglementări ce se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG 4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat că prevederile art. 2 aliniatul 1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
S-a considerat că judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 aliniatul 3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare filele 24-25, rezultă că contestatorul a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani in subteran.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea recursului și modificarea totală a sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
În motivarea recursului, sunt invocate următoarele:
- instanța de fond a încercat motivarea soluției date în sensul alegerii unui alt stagiu de cotizare utilizat la calcularea punctajului mediu anual invocând prevederile art. 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977, făcând astfel în acest caz o interpretare care excede normei ce reglementează strict anumite aspecte; principiul invocat de instanța de fond "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" nu poate fi aplicat în cauza de față, deoarece HG nr. 1550/2004 stabilește în mod expres în art. 2 alin. 3 excepțiile de la principiul menționat, în sensul că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977;
- prin conținutul art. 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977 legiuitorul a acordat beneficiul reducerii vârstei de pensionare persoanelor care au lucrat cel puțin 15 ani în grupă I de muncă ori cel puțin 20 ani în grupa a-II-a, aceste persoane putând solicita înscrierea la pensie înainte de momentul împliniri vârstei standard de pensionare, în consecință instanța prin cele dispuse a făcut o confuzie evidentă între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr. 3/1977 îl impunea fi realizat și anumite reduceri a vârstelor de pensionare, reduceri care se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă;
- în ipoteza aplicării dispoziției instanței de fond, cei 20 de ani nu reprezintă un stagiu de cotizare în înțelesul legii, ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare, situație în care determinarea punctajului mediu anual prin împărțirea numărului total de puncte obținute la numărul de 20 de ani înseamnă o greșită aplicare a legii;
- prin motivarea sa, instanța de fond recunoaște faptul că dispozițiile art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004 se aplică intimatului, normă care face vorbire de stagiu complet de cotizare care reprezintă vechime integrală în muncă, totuși coroborează și asimilează aceste dispoziții cu cele înscrise în art. 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977 care fac vorbire de situația persoanelor care au lucrat cel puțin un număr de ani în grupa I sau II de muncă, deși nicăieri în cuprinsul textului de lege menționat legiuitorul nu face referire la cel 15 sau 20 de ani că ar reprezenta un stagiu complet de cotizare.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8 și 9 Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că are o vechime totală de în muncă de 41 ani din care în grupa I subteran o vechime de 25 ani, 5 luni și 4 zile.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit deciziei nr. 80896 din 21.02.2007emisă de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, intimatului contestator i-a fost recalculat dreptul de pensie conform nr.OUG 4/2005, rezultând un punctaj mediu anual de 1.45534 puncte. Din cuprinsul aceleiași decizii rezultă că totalul punctajului mediu existent în plată anterior recalculării însuma 1.53902 puncte, intimatul fiind beneficiarul unei pensii în valoare de 455 lei.
Din conținutul fișei de pensie depusă la dosarul instanței de fond la filele 35-39, rezultă că intimatul contestator și-a desfășurat activitatea în subteran o perioadă de peste 20 ani și anume 25 ani, 5 luni și 4 zile.
Este de netăgăduit împrejurarea că intimatul s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr. 3/1977, iar potrivit nr.HG 1550/2004 articolul 2 aliniatul 3, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat era cel prevăzut de Legea nr. 3/1977, însă este important a se sublinia că OUG nr. 4/2005 prevede expres la articolul 2, că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Intimatul reclamant a lucrat, anterior deschiderii dreptului său la pensie, în condiții speciale de muncă și chiar Legea nr. 3/1977 prevedea drepturi speciale pentru această categorie de salariați, în sensul reducerii vârstei de pensionare.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, care în articolul 14 prevedea beneficiul expus în alineatul de mai sus, dar actualul act normativ în materie - Legea nr. 19/2000 - statuează la articolul 43 că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în grupa I, II de muncă, de expunere la radiații, conform articolului 20 litera "a" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, edificator fiind textul articolului 77 aliniatul 2 din Legea nr. 19/2000.
Este cert că intimatului contestator i s-au aplicat, la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de articolele 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, aspect reținut în mod judicios de instanța de fond, nefiind vorba de o adăugare la lege. De altminteri,dacă s-ar proceda altfel s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie,elocvente fiind în acest sens dispozițiile OUG nr..4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005. În acest context, se impun a fi evocate mențiunile inserate în preambulul OUG nr. 4/2005 conform cărora recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, este reclamată de respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" și de asigurarea unui cadru legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care s-a considerat că "vizează interesul public și constituie situații de urgență". Conform art. 2 din acest act normativ, recalcularea pensiilor din sistemul public se efectuează, astfel cum s-a mai subliniat anterior, "cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/200 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare", precum și a prevederilor ordonanței aflate în discuție.
Mai mult, articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public, iar dacă ar fi acceptat punctul de vedere exprimat de partea recurentă, fără îndoială că s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru persoanele cărora li s-a deschis dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului, mai mult, un atare procedeu ar contraveni atât Constituției României, care consfințește prin articolul 16 aliniatul 1 egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Față de considerentele ce preced, instanța de recurs, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul și va menține în tot sentința recurată, constatându-se totodată că intimatul nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor articolului 274 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declaratde recurenta intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu contestator G, cu domiciliul în nr. 129 județul B, împotriva sentinței civile nr. 708/LM/2007 din 01 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCAB I L
Pronunțată în ședința publică de azi, 13 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - --- -
decizie:.28.03.2008
Complet fond:,
în 2 ex.: /09.04.2008
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
