Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 447/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.447/2009-

Ședința publică din 12 martie 2009

PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

- - - - JUDECĂTOR 3: Popa

- - - judecător

- - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestator domiciliată în,nr.451, județul B, împotriva sentinței civile nr.848/LM din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.903/C/111/2008, având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimata contestator -personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii B

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:

Intimata contestator -personal, învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.

Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimata contestator -personal, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.848/LM din 9 octombrie 2008, Tribunalul Bihora admis în parte contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință a dispus anularea deciziei nr. -/01.07.2007, emisă de intimata pe seama contestatoarei și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.12.2005, sens în se va emite o noua decizie de pensionare în favoarea acesteia.

Au fost respinse restul pretențiilor.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. -/01.07.2007 a fost recalculată pensia de urmaș a contestatoarei și potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciaat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța de fond a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea 3/1977, care prevedea la o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al soțului contestatoarei ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. despre care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte,că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum s-a arătat, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, tribunalul a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța de fond constatând că din dosarul de pensie de urmaș al contestatoarei rezultă că soțul acesteia a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate in subteran, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin.1 din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a dispus anularea deciziei nr.-/01.07.2007 emisa de intimata, pe seama contestatoarei și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani.

Având in vedere că in cuprinsul deciziei de recalculare a pensiei de urmaș a contestatoarei fila 14 este inserata mențiunea: "in situația in care in termen de 3 ani de la data de 01.12.2005 vor fi prezentate acte de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data de 01.12.2005 ", instanța de fond a obligat intimata sa acorde aceste drepturi de la data de 01.12.2005 și nu de la data de 01.07.2005 cum a solicitat neîntemeiat contestatoarea.

Instanța a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că soțul intimatei a fost înscris la pensie în baza Legii nr.3/1977 din anul 1980, fost în eroare instanța cu privire la interpretarea art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 în opinia acesteia. Stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art.8 din Legea nr.3/1977 ci un alt număr de ani vechime în muncă, fără a fi argumentată juridic.

S-a încercat motivarea alegerii altui stagiu de cotizare cu încălcarea art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, aspect ce excede normei. Principiul -la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, nu poate fi aplicat, nr.HG1550/2004 prevăzând excepții în acest sens pentru cei pensionați în baza Legii nr.3/1977, ce în art.14 alin.4 a prevăzut doar reducerea vârstei de pensionare celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I sau 20 ani în grupa a-II-a de muncă.

Au fost aplicate dispozițiile nr.OUG19/2007 ce prevede că art.161 alin.2,3 din Legea nr.19/2000 se aplică din 1 iulie 2007, astfel că drepturile acordate în urma aplicării acestei ordonanțe, se acordă doar începând cu pensia aferentă lunii iulie 2007, greșit instanța de fond acordându-i din 1.12.2005, nefiind vorba de o recalculare în baza nr.HG1550/2004 și a nr.OUG4/2005, instanța fiind în eroare.

În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.8,9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.

A lăsat intimata la aprecierea instanței soluție ce se va pronunța în cauză, fără cheltuieli de judecată.

intimatei i s-a deschis dreptul la pensie în baza Legii nr.3/1977, dar în ideea echității s-a adoptat nr.OUG4/2004 ce consacră principiul -la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie. Chiar Legea nr.3/1977 stabilea drepturi speciale în sensul reducerii vârstei de pensionare pentru cei ce au lucrat în condiții speciale de muncă iar, art.43 din Legea nr.19/2000 prevede expres că pentru astfel de situații, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor precizate de acest articol, conform art.77 din Legea nr.19/2000, criticile aduse în acest sens fiind nefondate.

Art.2 din nr.OUG4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și că, cuantumul fiecărei pensii se stabilește cu respectarea Legii nr.19/2000, aspect față de care, corect instanța de fond a concluzionat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.20, 43, 77 din Legea nr.19/2000, astfel s-ar aduce atingere chiar principiului enunțat.

nr.OUG4/2005 este un act normativ ulterior nr.HG1550/2004, aprobată prin Legea nr.78/2006, are o forță superioară din punct de vedere juridic, astfel că, excepțiile prevăzute de la aplicarea principiului enunțat pentru cei pensionați în intervalul 1 iulie 1977-31.03.2001, sunt neavenite. A accepta punctul de vedere al intimatei, ar însemna o aplicare discriminatorie, stabilirea pensiei diferențiat în funcție de anul ieșirii la pensie. Chiar art.2 alin.3 din Normele de Aplicare ale nr.HG1550/2004 prevede faptul că numărul de puncte rezultat în perioada de cotizare, se împarte la numărul de ani ce reprezintă stagiul complet de cotizare, nu la cel efectiv realizat.

Soțul intimatei, anterior pensionării, a lucrat în condiții deosebite de muncă, subteran, mai mult de 20 ani, situație în care, chiar Legea nr.3/1977 stabilea drepturi speciale referitor la reducerea vârstei de pensionare, iar art.43 alin.1 din Legea nr.19/2000 prevede expres pentru astfel de situații, un stagiu de cel puțin 20 ani în subteran, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform și art.77 din Legea nr.19/2000, aspect ce nu conduce la o aplicare greșită a legii ci dimpotrivă, criticile fiind nefondate.

Ceea ce însă nu a observat instanța de fond este faptul că decizia contestată s-a emis în baza nr.OUG19/2007, nu a unei dispoziții legale în materia recalculării-nr.OUG4/2005, nr.HG1550/2004, ordonanță de urgență ce în art.III alin.1,2 prevede completarea art.161 alin.2,3,4,5 din Legea nr.19/2000 referitor la completarea datelor înscrise în carnetul de muncă, situații în care drepturile se acordă doar din 1 iulie 2007, greșit instanța de fond acordându-le din 1.12.2005, criticile fiind fondate.

Ca urmare a celor expuse, făcându-se o greșită interpretare și aplicare a art.III alin.1,2 din nr.OUG19/2007, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1,3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința în sensul că drepturile stabilite se vor acorda din 1.07.2007 în loc de 1.12.2005, cum greșit s-a dispus, apărările intimatei în acest sens fiind neavenite.

Se vor menține celelalte dispoziții ca fiind legale și temeinice, pentru motivele invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civil introdus de pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestator domiciliată în, nr.451, județul B, împotriva sentinței civile nr.848/LM din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte, în sensul că:

Drepturile stabilite se acordă din 1.07.2007, în loc de 1.12.2005, cum greșit s-a dispus.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.concept decizie -

Data:16.03.2009

Jud.fond /

Dact.

Data:18.03.2009

2 ex.

Președinte:Stan Aurelia Lenuța
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Popa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 447/2009. Curtea de Apel Oradea