Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 445/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.445/2009-
Ședința publică din 12 martie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de contestatorul domiciliat în O,-, - 52,.8, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.753/LM din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.2112/C/111/2008, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurentul contestator -personal, reprezentantul său, avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la instanța de fond, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, intimata pârâtă, prin registratura instanței, la data de 21.01.2009 a depus întâmpinare, după care:
Reprezentantul recurentului contestator învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator, susține recursul și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul recalculării pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu, în principal de 20 de ani, și în subsidiar de 25 de ani, cu cheltuieli de judecată. În esență, solicită a se constata că, atât intimata pârâtă cât și instanța de fond nu au luat în considerare că multe alte case județene de pensii, pentru situații similare au calculat stagii de 20 de ani, pentru asigurații care au peste 20 de ani în grupa I și de 25 de ani, pentru asigurații care au peste 25 de ani în grupa a-II-a de muncă și nu de 30 de ani, nu a luat în considerare nici hotărârea prin care a fost admis recursul în interesul legii de către pentru cei care s-au pensionat între 1977-2001.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.753/LM din 26 septembrie 2008, Tribunalul Bihora respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. - din 19.10.1993, contestatorului i-a fost acordata pensie pentru munca depusa si limita de vârsta, începând cu data de 01.10.1993,in baza Legii nr.19/2000, potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani.
Instanța de fond a mai reținut că în speță, perioada de peste 20 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a Ia de munca,care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
De asemenea s-a mai apreciat de prima instanță că in speță nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr.226/2006, întrucât dispozițiile acesteia se refera la locurile de munca în condiții speciale, care potrivit art.2 al.2 din actul normativ mai sus menționat cuprind si fostele locuri de munca in grupa I potrivit legislației anterioare. Ori nu se poate face confuzie intre condițiile speciale de munca (fosta grupa I in legislația anterioara) si cele deosebite de munca (fosta grupa II de munca in legislația anterioara), in speța contestatorul desfășurând activitate in grupa a Ia de muncă acesta desfășurând activitate de revizor vagoane CFR O, activități care nu se regăsesc in anexa la actul normativ mai sus menționat.
Nu s-au reținut ca si aplicabile, in speță, de tribunal nici dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare,ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare, aspect ce este accentuat însăși de cele doua aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 si aliniatul 4, care la o simpla lecturare in situația in care s-ar lua in considerare că perioadele de timp inserate in cuprinsul lor ar constitui stagiu complet de cotizare, s-ar ajunge la situația ca pentru o activitate în aceeași grupa de munca sa fie reglementat un stagiu de cotizare diferit. (respectiv pentru grupa I de munca la alin.1 -un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 de 15 ani),iar (pentru grupa a II a de munca la alin un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, iar la alin.4 de 20 de ani!!!).
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța de fond, în temeiul art. 20 și art.43 din Legea 19/2000 a respins contestația formulată de contestator ca neîntemeiată și a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, obligarea intimatei la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani-în principal sau de 25 de ani-în subsidiar, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că a lucrat la CFR, revizor vagoane, 34 ani 6 luni și 26 zile, s-a pensionat la 1 aprilie 2000, fiindu-i aplicabile dispozițiile art.11,14 din Legea nr.3/1977 și art.19 din Legea nr.19/2000 astfel că trebuia să-i fie aplicat un stagiu de cotizare de 20 de ani. Susținerea intimatei că singurul avantaj, este doar reducerea vârstei de pensionare, nu poate fi susținută, ambele acte normative instituind tratament diferențiat între asigurați.
El a lucrat în siguranța circulației în condiții de stres, Legea nr.3/1977 nu făcea diferența între asigurații din grupa I de muncă.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.322 pct.7 Cod procedură civilă, art.11, 14 din Legea nr.3/1977, art.19, 20, 43, 77 din Legea nr.19/2000.
Prin întâmpinarea, depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului, arătând că nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.19/2000, recurentul lucrând ca revizor vagoane sau Legea nr.3/1977 art.14 ce reglementa doar reducerea vârstei de pensionare pentru cei ce au lucrat în grupa I de muncă și nici Legea nr.226/2006, locul de muncă în care a lucrat nefiind inclus în anexa
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Recurentul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în anul 1993, fiindu-i la aceea dată aplicabile dispozițiile Legii nr.3/1977 ce în art.8 reglementa vechimea necesară pentru a ieși la pensie de 30 ani la bărbați și 25 la femei, iar art.11-14 prevedea beneficiul reducerii vârstei de pensionare pentru cei ce au lucrat 20 ani în grupa I sau 25 în grupa a-II-
Așadar, singurul beneficiu conferit de Legea nr.3/1977 a fost reducerea vârstei legale de pensionare, însă, vechimea necesară a fost tot de 30 de ani indiferent de grupa în care s-a lucrat, la 20 ani lucrați în grupa I-a de muncă adăugându-se câte 6 luni la fiecare an, vechimea era de 30 ani (20+10) iar la grupa a-II-a la 25 ani lucrați adăugând câte 3 luni la fiecare an (25+5=30 ani). Legea nr.3/1977 nu reglementa un stagiu complet de cotizare la care să se împartă punctajul mediu anual ci doar o vechime în muncă necesară, iar, Legea nr.19/2000 ce se referă la stagiul complet de cotizare -art.19,20 -reglementează locurile de muncă în condiții speciale, minerit, explorare, exploatare materii prime nucleare, cercetare, aviație, în care însă recurentul nu și-a desfășurat activitatea, criticile acestuia în acest sens fiind nefondate, apărările intimatei fiind relevante.
Stagiul de cotizare realizat de către recurent a fost de 58 ani 8 luni și 27 zile, din care 35 ani în grupa I de muncă, iar conform adeverinței nr- emisă de de vagoane O -fila 28 dosar fond-, se reține că acesta a lucrat la Regionala de Vagoane CFR, în funcția de șef tură. Din copia xerox a carnetului de muncă -filele 41-47 dosar fond, se reține că recursul a lucrat la revizia de vagoane ca șef de tură.
Legea nr.226/2006 a prevăzut încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, începând cu 1.04.2001, iar la art.2 alin.2 s-a stabilit că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, în locurile de muncă ce au fost încadrate în grupa I de muncă conform legislației anterioare, și care sunt încadrate conform acestei lege, în condiții speciale, ori, recurentul și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă, urmând doar a se verifica dacă locul de muncă în care a lucrat se încadra în anexa I din Legea nr.226/2006.
În anexa nr.I la art.1 pct.7 se prevede că sunt încadrați în locuri de muncă în condiții speciale, activitățile desfășurate de personalul din siguranța circulației și celor ce au îndeplinit funcțiile de mecanic locomotivă, automotor, mecanic ajutor și instructor, Recurentul, conform celor expuse a lucrat la revizia de vagoane CFR, activitate ce nu poate fi exclusă din categoria celor ce au legătură directă cu siguranța circulației, apărările intimatei fiind nefondate.
Ca urmare, fiind aplicabile dispozițiile art.1,3, 5 alin.1 din Legea nr.226/2006, se impune ca punctajul mediu anual să fie determinat prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare, cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond reținând contrariul.
Față de cele expuse, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în baza art.312 alin.1,3 Cod procedură civilă, instanța de recurs va admite ca fondat recursul, va modifica în întregime sentința, va admite în parte contestația, va obliga intimata să recalculeze pensia stabilită în favoarea contestatorului, prin decizia nr.-/13 august 2005 prin luarea în considerare la determinarea punctajului mediul anual a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, începând cu data de 1.06.2008 (luna ulterioară celei în care a solicitat recalcularea prin cererea de chemare în judecată, decizia nefiind contestată în termenul legal, iar Legea nr.226/2006 nici nu era în vigoare la data emiterii) conform art.161 din Legea nr.19/2000.
Reținând culpa procesuală a intimatei, în baza art.274 Cod procedură civilă instanța de recurs o va obliga să-i plătească recurentului 500 lei cheltuieli de judecată în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de contestatorul domiciliat în O,-, - 52,.8, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.753/LM din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în întregime, în sensul că:
ADMITE în parte contestația formulată de contestatorul domiciliat în O,-, - 52,.8, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O, cu sediul în O,-, județul
Obligă intimata să recalculeze pensia stabilită în favoarea contestatorului prin decizia nr. -/13.08.2005, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, începând cu 1.06.2008.
Obligă partea intimată Casa Județeană de Pensii B să plătească părții recurente suma de 500 RON cheltuieli de judecată în fond.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:16.03.2009
Jud.fond Fl./
Dact.
Data:18.03.2009
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Popa
