Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 491/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.491/2008-R
Ședința publică din 27 martie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B,cu sediul în O,-,județul B,în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în,nr.95, județul B, împotriva sentinței civile nr.703/LM din 1 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor O, în dosar nr-,având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimatul contestator -personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii B
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, intimatul contestator a depus întâmpinare și în temeiul dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:
Intimatul contestator -personal învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator -personal solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
D E LI BERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.703/LM din 1 octombrie 2007, Tribunalul Bihoraa dmis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII și în consecință a dispus anularea deciziei nr.-/2 aprilie 2007, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. -/02.04.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,04133 puncte și potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, a rezultat că stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art.2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Față de susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare.
Instanța de fond a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. despre care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, a reținut instanța de fond, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu, or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, tribunalul a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârsta începând cu vârsta de 45 de ani.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare filele 23-25, instanța de fond a reținut că, contestatorul a desfășurat activitate pe o perioadă mai mare de 20 de ani in subteran, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin. 1 din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, și în consecință a dispus anularea deciziei nr. -/02.04.2007 și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens în care a fost obligată intimata sa emită o noua decizie de pensionare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B O, solicitând admiterea acestuia,modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs, s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr.3/1977, i-au fost recalculate drepturile în baza nr.HG1550/2004.
A interpretat eronat instanța art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 întrucât a apreciat că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art.8 din Legea nr.3/1977 ce reglementa vechimea integrală în muncă de 30 de ani la bărbați și 25 ani la femei ca o condiție necesară înscrierii la pensie, ci un alt număr de ani vechime în muncă, s-a încercat motivarea alegerii altui stagiu de cotizare utilizat la recalculare făcându-se o interpretare ce excede normei ce reglementează strict anumite aspecte.
Nu poate fi aplicat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie" întrucât art.2 din nr.HG1550/2004 stabilește excepțiile de la acestea, în sensul că, pentru cei cărora dreptul la pensie s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977-31.03.2001, stagiul complet va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
S-a făcut confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr.3/1977 îl impunea și anumite reduceri a vârstelor de pensionare ce se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, iar, împărțirea numărului total de puncte obținute la un număr de 20 an -ce nu reprezintă un stagiu de cotizare ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare - ar însemna o greșită aplicare a legii.
Există și o contradicție în termeni, instanța recunoaște că se aplică art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004, dar, a coroborat aceste dispoziții cu cele înscrise în art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977 ce se referă la cei ce au lucrat efectiv un număr de ani în grupa I sau II-a de muncă și care au dreptul a li se reduce vârsta de pensionare proporțional cu anii lucrați în aceste condiții.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.
Intimatul contestator, verbal și prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Într-adevăr, din actele aflate în dosarul de fond, se reține faptul că intimatului i s-a deschis dreptul la pensie în perioada în care avea aplicabilitate Legea nr.3/1977 dar, tocmai în ideea echității s-a adoptat de către Guvern nr.OUG4/2005 ce consacră principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Art.2 din nr.OUG4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii cu respectarea Legii nr.19/2000, aspecte față de care corect instanța de fond a concluzionat că se aplică la recalculare art.20, 43, 77 din Legea nr.19/2000 întrucât, astfel s-ar încălca principiul enunțat mai sus, mai mult, chiar art.2 din Legea nr.19/2000 consacră implicit principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, iar aplicarea acestuia ar duce la crearea unui tratament discriminatoriu pentru cei ce au avut neșansa obținerii dreptului la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, aspect ce ar contraveni chiar Constituției ce proclamă egalitatea de tratament cât și a tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Intimatul, anterior pensionării a lucrat în condiții deosebite de muncă, radioactiv, grupa I de muncă, situația în care chiar Legea nr.3/1977 stabilea dreptul special în sensul reducerii vârstei de pensionare iar, art.43 din Legea nr.19/2000 prevede expres faptul că pentru asigurații ce au lucrat efectiv în grupa I,II de muncă, de expunere la radiații prevăzute de art.20 lit."b" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani grupa I și 20 în grupa a-II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform art.77 din Legea nr.19/2000.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond a dispus deci aplicarea dispozițiilor legale în materie și la situația intimatului, dispoziții mai favorabile, în caz contrar s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestui raport la persoanele pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 și cei ce s-au pensionat în baza Legii nr.3/1977, ce îndeplineau aceleași criterii, astfel că, instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile fiind nefondate.
Față de toate considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se totodată că, intimatul contestator nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 703/LM/2007 din 1 octombrue 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 martie 2008 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:31.03.2008
Jud.fond /
dact.
data:3.04.2008
2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
