Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 688/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.688/2009-
Ședința publică din data de 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, - 59,. 3, județul B și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 969/LM din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentului contestator G-lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr. 4/17.03.2009 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual " ", lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentele recursuri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura litigiului dedus judecății, după care:
Reprezentantul recurentului contestator, întrebat fiind, arată că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra prezentelor recursuri.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor de față.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, respectiv modificarea hotărârii atacate, în sensul obligării intimatei la recalcularea pensiei contestatorului retroactiv din data de 28 decembrie 2005, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
Cât privește recursul promovat de recurenta intimată, reprezentantul recurentului contestator solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 969/LM din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația în parte formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr. -/06.01.2008, emisă de intimată, pe seama contestatorului, intimata fiind obligată să reactualizeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare, în favoarea contestatoarei.
Intimata a fost obligată la plata sumei de 500 lei, în favoarea contestatorului, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin decizia nr. -/06.01.2008 fost recalculată pensia contestatorului.
Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de APEL ORADEA,contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, tribunalul constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s- impus concluzia că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată și potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006 Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția și locul contestatorului încadrându-se în grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.226/2006.
Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare." Este adevărat că legea precizează că este vorba de unitățile prevăzute în Anexa 2, dar în baza principiului la condiții de muncă egale, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie, consacrat de nr.OUG4/2005, se impune, pentru a nu exista discriminări, a se asimila societăților prevăzute în anexa 2 la Legea nr.226/2006 și societățile comerciale în care s-au desfășurat activitățile prevăzute în anexa 1 la aceeași lege, dar care s-au desființat, au fost lichidate judiciar, înainte de apariție Legii nr.226/2006, cum este și cazul SC SA
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul constatând că, din datele privitoare la activitatea în muncă aflate în dosarul de pensionare rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă condiții speciale respectiv 21 de ani 9 luni și 13 zile, iar în condiții normale 5 ani 6 luni si 14 zile, în temeiul art.3 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006, și coroborat cu anexa nr. 4 din Legea nr.19/2000, a admis contestația precizată conform dispozitivului hotărârii atacate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta Casa Județeană de Pensii B, în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației formulate de contestator și menținerii deciziei contestate în totalitate ca legală și temeinică. De asemenea a formulat recurs și recurentul contestator G în termenul legal, solicitând admiterea recursului formulat și modificarea sentinței recurate în sensul obligării intimatei la recalcularea pensiei sale în mod retroactiv din data de 28 decembrie data emiterii deciziei nr. -/2005.
În susținerea recursului contestatorul a arătat că prin sentința pronunțată de prima instanță s-a stabilit recalcularea drepturilor de pensie doar din data de 06.01.2008 ceea ce este în contradicție cu principiul despăgubirii retroactive pe ultimii 3 ani, invocând în drept prevederile decretului 167/1958 și art. 187 din Legea 19/2000.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta Casa Județeană de Pensii B arată că, din moment ce drepturile la pensie ale contestatorului s-au deschis sub imperiul Legii nr. 3/1977 recalcularea drepturilor la pensie urmează a se face în conformitate cu prevederile acestei legi, astfel cum stabilesc prevederile nr.HG 1550/2004.
Prin urmare consideră recurenta că stagiul complet de cotizare utilizat la recalculare este de 30 de ani și nu de 25 de ani cum incorect a reținut Tribunalul.
xaminând sentința recurată sub aspectul criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea aprecia ă ca fiind nefondate ambele recursuri pentru considerentele ce vor fi expuse.
Prima instanță a realizat o corectă interpretare a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv HG.1550/2004, nr.OUG 4/2005, Lg. 19/2000, Lg. 226/2006, raportat la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului și la stagiul complet de cotizare realizat de acesta în condiții speiale-32 de ani 8 luni și 11 zile din care în grupa a II-a 21 de ani 9 luni și 13 zile activitate desfășurată ca preparator concasare la de O, activități încadrate în condiții speciale în anexa 1 legii 226/2006
Din actele dosarului se reține că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1991 și că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de Lg.3/1977.
Prin decizia nr.-/06.01.2008 au fost recalculate drepturile la pensie cuvenite contestatorului utilizându-se în procesul de recalculare același stagiu de cotizare de 30 de ani.
Acest stagiu a fost reținut însă greșit de către intimată, corect dispunând prima instanță recalcularea prin luarea in considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani în condițiile în care intimatul a muncit efectiv în condiții speciale 21 de ani 9 luni și 13 zile în grupa a II a de muncă și 5 ani 6 luni și 14 zile în grupa a III a de muncă de muncă îndeplinind atribuții de preparator concasare în cadrul de O activitate reglementată prin legea 226/2006 anexa nr.1 la lege.
Prin urmare, în această situație devin incidente dispozțiile art 1 alin.1,art. 3 și art. 5 din Lg. 226/2006, care stabilesc faptul că persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă din cele enumerate în anexa 1 legii, o perioadă de minimum 25 de ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 15 ani, iar punctajul mediu anual avut în vedere la calculul pensiei se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la 25. De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 226/2006, contestatorul făcând dovada stagiului total necesar, precum faptul că este necesar a se asimila societăților prevăzute în anexa 2 legii și societățile comerciale în care s-au desfășurat activitățile prevăzute în anexa 1 legii pentru a se înlătura astfel orice discriminare, date fiind și prevederile OUG 4/2005.
Susținerea recurentei din motivele de recurs în sensul că stagiul de cotizare utilizat în cazul contestatorului este cel prevăzut de Legea nr.3/1977, sub imperiul căruia acesta s-a pensionat, nu poate fi acceptată, sens în care vor fi avute în vedere prevederile OUG. 4/2005 care a fost adoptată în scopul uniformizării pensiilor și în vederea rezolvării unitare a problemelor ce apar în procesul de interpretare generat de evoluția în timp a legislației de pensii, astfel încât să fie respectat principiul:la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Este adevărat faptul că prin art. 2 al. 3 din HG. Nr. 1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977- 31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, însă această prevedere intră în contradicție cu prevederile ordonanței 4/2005, act normativ cu forță juridică superioară,și care,așa cum s-a subliniat în considerentele prezentei hotărâri a fost adoptat tocmai în scopul uniformizării pensiilor și în vederea realizării egalității de tratament pentru toate pensiile din sistemul public, indiferent de legislația care a fost în vigoare la data stabilirii inițiale a drepturilor la pensie, prin aplicarea acelorași principii și formule de calcul.
Prin urmare HG nr. 1550/2004 invocată în recurs privind efectuarea operațiunilor de recalculare nu poate adăuga la lege sau schimba sensul dispozițiilor legale cu forță superioară astfel încât criticile recurentei axate în principal pe greșita interpretare și aplicare a legii sunt nefondate.
Având în vedere considerentele mai sus expuse instanțe apreciază ca nefundat recursul formulat de recurenta Casa Județeană de Pensii
Cât privește solicitarea recurentului contestator de a se dispune recalcularea începând cu data de 28 decembrie 2005 este de subliniat că în măsura în care s-ar proceda în această manieră s-ar ajunge ca drepturile la pensie să fie recalculate pentru o perioadă anterioară celei în care Legea nr. 226/2006 a intrat în vigoare,încălcându-se astfel principiul neretroactivității legii, legea civilă dispunând numai pentru viitor așa încât aceasta nu se aplică situațiilor anterioare momentului în care a început să-și producă efectele.
Prin urmare, luând în considerare cele anterior expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge ambele recursuri ca nefondate, menținând în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, - 59,. 3, județul B și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 969/LM din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie- judecător - 13.05.2009
- dactilografiat grefier -13.05.2009- 2 ex.
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan
