Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 703/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 703/2009-
Ședința publică din 16.04.2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Moșincat
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator G cu domiciliul în O,-, - 57,. 2, județul B, împotriva sentinței civile nr. 835/LM din data de 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis în parte contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul intimatului contestator, avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:
Reprezentantul intimatului contestator arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului contestator solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii recurate, cu cheltuieli de judecată. Arată că intimatul contestator a lucrat peste 28 ani în grupa I de muncă, funcția si locul de muncă a acestuia țin de siguranța circulației, încadrându-se în condiții speciale.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 835/LM din data de 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul domiciliat în localitatea O,-, - 57,. 2, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O-, județul B și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr. -/30.11.2005 emisă de intimata pe seama contestatoarei și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acesteia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr.-/30.11.2005 a fost recalculata pensia contestatorului. Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de APEL ORADEA, contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă in temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006,in speța de față
Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția si locul contestatorului care tin de siguranta circulatiei, încadrându-se in conditii speciale,potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de legea nr.226/2006.
Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare, rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 25 de ani activitate in condiții speciale care tin de siguranta circulatiei, respectiv 28 de ani 4 luni si 27zile, în temeiul art.3 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006, a admis în parte contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani cum solicită neîntemeiat contestatorul, sens în care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Fiind in culpa procesuala in cf cu art.274 comb cu art.276 Cod Procedura Civila instanța a obligat intimata să plătească contestatorului suma de 300 lei cu titlul de cheltuieli de judecata parțiale justificate prin onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul au fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977, este în eroare instanța referitor la interpretarea art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 opinând că, stagiul de cotizare utilizat la recalculare, nu ar fi cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977 ce prevedea o vechime în muncă de 30 ani la bărbați, 25 ani la femei, pentru înscrierea la pensie, ci un alt număr de ani, fără fundamente legale.
Nu poate fi aplicat principiul - la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, întrucât art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004 a prevăzut excepții pentru cei cărora drepturile la pensie s-au stabilit în intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001, situație în care, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Legea nr. 226/2006, prevede în art. 1 că, doar începând cu 01.04.2001 sunt încadrate în condiții speciale, locurile de muncă prevăzute în anexa nr. 1, deci, beneficiază de prevederile acesteia cei pensionați după 01.04.2001, ori, intimatul s-a pensionat din 16.01.2001.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Intimatul, prin reprezentantul său, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Intimatului i-au fost stabilite drepturile la pensie, pentru limită de vârstă, începând cu 01.02.2001, prin decizia nr. -, având o vechime în muncă de 43 ani, 9 luni și 21 zile, din care 28 ani, 4 luni și 27 zile în grupa I de muncă, utilizându-se în 09.04.2008 un stagiu complet de cotizare de 30 ani - fila 14 dosar fond.
Actul normativ în vigoare la data când intimatului i s-a deschis dreptul la pensie a fost Legea nr. 3/1977, însă, prin adoptarea OUG nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, s-a instituit principiul - la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie -, act normativ cu o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern - în speță a HG nr. 1550/2004, susținerile recurentei în sensul existenței unor excepții, fiind nefondate, cu atât mai mult cu cât, s- stabilit prin ordonanța de urgență menționată că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, cuantumul fiecărei pensii calculându-se cu respectarea Legii nr. 19/2000.
Referitor la aplicarea Legii nr. 226/2006, din analiza art. 2 alin. 2 din acest act normativ, se reține că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale și perioadele de timp în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă, conform legislației anterioare, și care, potrivit acestei legi sunt încadrate în condiții speciale, aspecte față de care, criticile sunt nefondate, lega aplicându-se și situației intimatului ce a lucrat în grupa I de muncă, electromecanic CFR, siguranța circulației, activitate prevăzută în anexa nr. 1 la pct. 7, criticile fiind neîntemeiate.
Față de cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul și va menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală recurentei, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs o va obliga să-i plătească intimatului 300 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator G cu domiciliul în O,-, - 57,. 2, județul B, împotriva sentinței civile nr. 835/LM din data de 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă parte recurentă să plătească părții intimate suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - -
- judecător fond -,
- dact. gref. - - 2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
